“Petitoarea” – Commedia Dell’ Arte, de 8 Mart’e

Noua premiera la Teatrul Municipal “Bacovia”. Duminica, fix potriveala de 8 Martie, este programat, de la ora 18.00, spectacolul “Petitoarea sau Surprinzatoarele incurcaturi amoroase de la hanul lui Brighella„, un proiect de Mihai Serghei Todor, care semneaza textul, regia artistica si ilustratia muzicala.

Dupa stiinta mea, Mihai Serghei Todor, unul dintre initiatorii miscarii artistice medievale din România (Sighisoara, 1991), a mai colaborat cu Teatrul bacauan prin 2004, cind a facut spectacolul “Necazurile lui Pantalone”, cu Ion Goranda, Valentin Braniste, Adrian Gazdaru, Gabriel Dutu, Anca Bucsa, Daniela Vranceanu, Florina Gazdaru si Corina Goranda.

N-am gustat atunci “Necazurile lui Pantalone”, l-am vazut la inaugurarea Teatrului, dupa renovare, si mi s-au parut cam desantate glumitele dar cine stie poate de data asta o sa maninc ce trebuie inainte de premiera si o sa-mi pice mai bine comedia dell’arte. In orice caz, astept cu curiozitate spectacolul. Mai ales pentru a revedea doi actori care m-au impresionat in „Requiem”: Matei Bogdan si Dumitru Rusu.

PETITOAREA
de Mihai Serghei Todor

Distributia:
Pantalone: CRISTIAN TODICA
Brighella: STEFAN IONESCU
Trappola: BOGDAN BUZDUGAN / GABRIEL DUTU
Capitano: DUMITRU RUSU / ADRIAN GAZDARU
Petitoarea: FLORINA GAZDARU
Beatrice: ALINA SIMIONESCU
Clarice: DANIELA VRANCEANU
Colombina: ADRIANA PARVU
Trubadurul: IUSTIN CIUCHE
Zanni: MATEI BOGDAN
Vanzator: STEFAN ALEXIU
Curtezana: SIMONA NICA
Ghicitoare: ANCA BUCSA

Regia artistica: Mihai Serghei Todor
Scenografia: Clara Daranga
Ilustratie si aranjament muzical: Mihai Serghei Todor si Iustin Ciuche
Interpretare: Iustin Ciuche & Comp

Sursa foto: Viorel Cojan

Pretul unui bilet la intrare la avanpremiera si premiera este de 15 lei.

Povestea – pe scurt (din prezentarea facuta de regizorul Mihai Serghei Todor):

„Hangiul Brighella vrea sa se insoare si o tocmeste pe peţitoare sa-i gaseasca o fata buna de maritat si care sa-l ajute in treburile hanului.
Pantalone vrea sa-si marite fiicele ca sa scape de pacoste, dar ginerii trebuie sa fie oameni avuti, asa ca o tocmeste pe peţitoare sa-i gasească pretendenţi pentru fiicele sale.
In oraş a mai poposit si Capitano Cullorici, brav luptator ce-l are ca sluga pe Trappola, „beţiv notoriu”, care spera sa aiba de-a face cu cit mai multe puicute, dar care-si caută parintii care l-au pierdut”.

Mihai Serghei Todor, despre commedia dell’arte (sursa: Teatrul Municipal “Bacovia”)

Este o prima definire a meseriei de a face teatru, dar mai mult de atat este miscare, dans, cantec, poezie, text, improvizatie, proverbe, glume… Ne-au rămas doar scrieri gravuri, povestirile despre mitul magiei comediantilor, despre lirismul mastii, dar mai presus de aceasta este traditia care prin teatrul popular a purtat semne si gesturi peste timp.

Comedia populară italiana improvizata – comedia cu masti populare provenite din Carnaval: Tipi fissi, jucata pe baza unui text ossatura, canovaccio sau scenario, zisa si Commedia dell’Arte având semnificatia de comedie ce poate fie jucata numai de actori de meserie (in italiana veche: „arte” are înţeles de meserie) a inflorit la jumătatea secolului al XVI-lea, atingând apogeul în secolul al XVII-lea si decazand în secolul al XVIII-lea, când Comedia literara si „dramma in musica” se impun. Commedia dell’arte este o forma teatrala ce se bazeaza pe o combinatie de dialoguri, actiuni, monologuri insotite de gest, nu numai ca o simpla pantomima.

Dezvoltarea acestui gen teatral se datoreaza in aceeasi masura actorilor si publicului. In timp ce actorii erau cu precadere italieni, in mod paradoxal publicul care a apreciat genul si l-a inaltat a fost francez. Prigonite de asprele legi ale Serenisimei Republici si de ignoranta religiei, trupele actorilor ambulanti au emigrat in tara vecina fiind sustinuti de nobili francezi care apreciau in mod deosebit acest gen. Cu succesul obtinut in Franta si ocrotiti chiar de regii si nobilii acesteia, trupele puteau sa se intoarca linistite in tara de bastina, unde  erau pe placul „gloatei”.