“Spring, summer, fall, winter…and spring”

Cum poti spune mult in doar citeva cuvinte, cum poti sa simplifici lucrurile intr-atit incit sa ajungi la profunzimea lor. Cu “Primavara, vara, toamna, iarna si iarasi primavara” (2003), regizorul corean Kim Ki-duk arata cum poti, cu replici putine si un scenariu simplu, sa redai, in film, esenta vietii.

“Spring, summer, fall, winter…and spring” este un poem care urmeaza ciclurile vietii, in cinci „strofe” distincte – cinci anotimpuri, un film despre dragoste, despre stapinirea, pierderea si regasirea de sine, despre durere si moarte si iarasi despre viata. Este o bijuterie, pentru suflet, pe care ne-o permitem toti, daca ne permitem 103 minute de meditatie la propria existenta.

Un film care se construieste de la o imagine ca un inceput de Eden: intr-un templu plutitor pe un lac izolat intre munti impaduriti traiesc, singuri, un calugar si discipolul sau, un copil. Dragostea e miezul povestii.

Fiecare tablou in parte pare o opera de arta, creata cu migala asiatica: o coada de pisica alba inmuiata in vopsea neagra pentru a scrie cu ea pe un pod de lemn, o creanga de copac inflorita, roz, in prim plan, pe fundalul unui lac cenusiu, pentru a marca venirea primaverii, doi pesti inotind intr-un papuc de guma, doi copii facind dragoste pentru prima data, pe o stinca, s.a.m.d.

Indiferent ce facem, avem in fire si iubirea si greseala dar si puterea de a ne mintui in final. Insa pacatele sint poveri pe care le vom purta in suflet tot restul vietii.

Recomand filmul lui Kim Ki-duk oricui simte nevoia la un moment dat, in viltoarea lucrurilor superficiale care ne consuma, sa regaseasca drumul spre sine. E un film pe care l-as putea revedea iar si iar… si iar…

„Placerea trezeste dorinta de a poseda, iar asta trezeste dorinta de a ucide” (Batrinul calugar)
.