Arta proletcultistă expusă publicului la Galeriile “Alfa” din Bacău. Cît a cîştigat în epocă autorul unui portret al lui Lenin

1
1087

O inedită expoziţie de artă proletcultistă, cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură influenţate de ideologia comunistă, a fost deschisă astăzi la Galeriile “Alfa” din Bacău. Operele expuse, semnate de personalităţi ale artei plastice româneşti, provin din patrimoniul Muzeului de Artă băcăuan sau din colecţii particulare, şi nu sunt decît temporar accesibile publicului, pe durata acestei expoziţii.

Veţi vedea pe simeze portrete ale liderilor politici ai vremii (ex. Lenin, Gheorghe Gheorghiu – Dej), scene muncitoreşti, din agricultură sau din industrie, construcţii, aşa zise “realizări ale epocii”, sau “eroi ai muncii socialiste”, o sudoriţă, o “fruntaşă la învăţătură”, un potcovar s.a.m.d. Alături de nume sonore precum Dan Hatmanu, de exemplu, printre autorii lucrărilor de artă proletcultistă expuse la Galeriile “Alfa” îi veţi recunoaşte şi pe artiştii băcăuani Nicu Enea, Ion Burdujoc sau Ştefan Pristavu.

După cum au subliniat însă organizatorii, şi au remarcat ei înşişi vizitatorii expoziţiei, artişti, profesori, oameni de cultură, jurnalişti, chiar dacă tematic autorii au răspuns unor comenzi ale regimului comunist, în cele mai multe dintre cazuri lucrările lor respectă din punct de vedere tehnic, stilistic, rigorile artei.

“Aş dori să vedeţi aceste lucrări nu neapărat prin tematică, şi prin ideea de concesie, ci să vedeţi lucrul bine făcut. Sînt artişti cu şcoală, cu rigoarea muncii, şi asta se vede în operele lor”, a punctat artistul plastic Dionis Puşcuţă, şef al Secţiei de Artă din cadrul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău.

“S-au făcut lucrări bune şi atunci. Atunci a trăit Ciucurencu (pictorul Alexandru Ciucurencu, nota mea), de exemplu”, a subliniat pictorul Ilie Boca.

Criticul de artă Iulian Bucur a început cuvîntul său de la vernisaj cu o recomandare de lectură. Acesta a adus în atenţia celor prezenţi lucrarea “Artele plastice în România, 1945 – 1989”, semnată de Magda Cârneci, poetă, critic de artă şi publicistă născută în Bacău. “Este cea mai frumoasă carte care s-a scris despre această epocă”, a declarat Iulian Bucur cu privire la cartea recomandată. Criticul de artă băcăuan a vorbit în continuare despre semnificaţia termenului “proletcultist” şi despre diferitele niveluri de implicare a artiştilor care au semnat lucrări inspirate de ideologia comunistă.

Le spun celor care nu ştiu că acest cuvînt, «proletcutist», e un cuvînt tipic sovietic, e format din două cuvinte, din «proletarnaia kultura», adică artă făcută de proletari şi mai ales pentru proletari, pe înţelesul proletariatului. Dacă ar fi să judecăm corect această expoziţie ar trebui să construim un Infern pentru aceşti pictori, ar trebui numaidecît să facem mai multe bolgii, aşa ca şi în Infernul lui Dante, să-i scăpăm pe mulţi din acest Infern şi să spunem că ei din nefericire doar au trăit în această epocă. În cea mai de sus bolgie să-i punem pe acei pictori care doar cu tema dar nu şi cu stilul sînt de partea acestei arte proletcultiste, să-i punem în bolgia de mai jos pe cei care au fost şi cu stilul şi cu tema de partea numitei arte proletcultiste, şi în ultima de jos să-i punem pe cei care au avut şi stilul, şi au avut şi tema, şi mai ales au avut puterea, pentru că atunci s-au făcut multe delaţiuni prin care un artist plastic putea să-i facă mult rău unui alt artist plastic. Cînd aveai şi această putere, şi stilul, atunci chiar merită să fii alături de cei pe care Dante Alighieri îi punea în cea mai de jos bolgie, pe cei care îşi trădau ţara.

În această expoziţie există trei băcăuani, îl avem pe Nicu Enea, care în tabloul de faţă e şi cu stilul, e şi cu tema, de partea numită artă proletcultistă, dar sînt multe, multe lucruri care ne fac să-i îndulcim bolgia, îl avem şi pe Burdujoc, care din greşeală a trăit în această epocă şi lucrarea lui se cheamă «Oraşul», dar e o lucrare de cea mai bună calitate, în care doar numele, nici măcar tema, e un decupaj dintr-o foarte frumoasă compoziţie. Îl avem şi pe Ştefan Pristavu. Şi el e din greşeală în această epocă. Lucrarea lui se numeşte «Urbanizare» şi titlul vă atrage să vă gîndiţi că e proletcultist, dar nu e deloc. «Proletcultist» e un cuvînt periculos, din cauza amestecului politic între artişti”, a declarat criticul de artă Iulian Bucur.

Vernisajul a fost prilej pentru artiştii plastici băcăuani de a rememora un context profesional în care libertatea de creaţie era uneori îngrădită de regimul comunist prin condiţionări ideologice. Profesioniştii artei băcăuane prezenţi la deschiderea expoziţiei au recunoscut însă şi faptul că aceste compromisuri erau bine remunerate şi că, exemplu din expoziţie, pentru un portret al lui Lenin, autorul, anonim, al picturii a primit în anul 1962 de şase ori salariul unui profesor pe o lună, adică 1800 de lei (dată înscrisă pe spatele lucrării), faţă de 300 de lei.

Vizitarea Expoziţiei “Artă proletcultistă” propusă de muzeografii băcăuani poate fi o lecţie utilă, chiar necesară, atît pentru elevi şi profesori dar şi pentru artiştii tineri, care pot astfel nu doar înţelege mai bine contextul istoric în care s-au format şi au creat personalităţi ale artei plastice româneşti dar şi să valorizeze, prin comparaţie, libertatea de creaţie din zilele noastre.

În cadrul vernisajului a fost lansată şi cartea “Declamaţii de la tribuna timpului” (Editura Gunivas, Chişinău), primul volum de versuri al scriitorului băcăuan Doru Ciucescu.

A mai scris şi Contrasens.