Ce poţi cîştiga dacă investeşti trei ore din viaţa ta

1
860

Am început de la o vreme să îmi gîndesc deciziile şi în felul acesta. Cînd ajungi să cunoşti lumea şi să te cunoşti pe tine, nu te mai iroseşti cu aceeaşi veselie. Aşa că atunci cînd trebuie să investesc timp în ceva mă gîndesc serios dacă merită, dacă experienţa căreia urmează să îi dedic nişte ore din viaţa mea mă va învăţa ceva, mă va îmbogăţi în vreun fel, va contribui la dezvoltarea mea personală. Dacă nu, prefer să stau acasă, să citesc, să văd un film, să îmi hrănesc curiozităţile cu cercetări personale, să mă ocup de proiectele mele, să petrec timp cu familia mea.

Miercuri, 21 noiembrie, am participat la seara de deschidere a celei de-a XVIII-a ediţii a Simpozionului Naţional de Estetică, organizat de Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău. Întîlnirea a durat, după tradiţia evenimentelor moderate de actorul Gheorghe Popa, director al instituţiei gazdă, aproape trei ore, în care au fost aglomerate în detrimentul lor subiecte care meritau, cel puţin unele, dezbateri mai largi, în evenimente separate.

Din mulţimea de discursuri elogioase, recomandări de lectură, recitaluri de muzică şi poezie, am rămas în gînd cu doar cîteva momente distincte, care au dat valoare evenimentului.

Unul dintre acestea a fost discursul academicianului Alexandru Surdu, fost colaborator şi prieten a lui Constantin Noica. Invitatul Sipozionului a detaliat în doar cîteva minute conceptul de “filosofie pentadică”, un sistem filosofic pe care l-a dezvoltat personal şi care porneşte de la ideea că universul este construit în baza cifrei cinci.

“Viaţa e compusă din copilărie, adolescenţă, tinereţe, maturitate, bătrîneţe, Biblia are cinci cărţi, artele importante sînt cinci la număr. (…) Tot ce ştim noi este o amprentă a mîinii”, şi-a exemplificat în final academicianul român teoria privind filosofia pentadică, ridicînd în aer mîna dreaptă, cu cele cinci degete răsfirate.

Pretextul acestui discurs a fost lansarea şi în Bacău a volumului său “Filosofia pentadică II. Teoria subsistenţei”.

Alexandru Surdu a captat pentru început atenţia publicului, format din profesori, scriitori, istorici, artişti plastici, publicişti, jurnalişti, vorbind tranşant despre invazia de “filosofi” autointitulaţi din cultura română dar şi despre estetică, pe care a numit-o “una dintre disciplinele de bază ale filosofiei”.

“Termenul de «filosofie» a degenerat. Se lasă impresia că a fi filosof înseamnă a fi un om fără căpătîi. Filosoful este un specialist, filosofia este cea mai veche dintre toate ştiinţele. (…) Estetica s-a născut prima dată ca disciplină în «Poetica» lui Aristotel. (…) Bibliotecile au început să fie tot mai puţin vizitate, aşa că n-ar strica dacă pe lîngă această expoziţie de carte, cu lucrări actuale, să fie prezentaţi, prin cărţile lor, şi marii esteticieni ai lumii. La acest simpozion, «estetic» are o semnificaţie elevat filosofică şi nu doar un mijloc de propagandă a unor cărţi”, a mai spus academicianul Alexandru Surdu.

Un alt motiv pentru care a meritat să particip la deschiderea ediţiei a fost recitalul instrumental susţinut de Adrian Petrescu, prim oboist al Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti, care a interpretat zece foarte cunoscute piese, printre care Adagio (Tomaso Albinoni), My way (Frank Sinatra), Yesterday (John Lennon), Bolero (Maurice Ravel) şi Dansul Săbiilor (Aram Haciaturian). A fost o prezenţă elegantă, un instrumentist cu ştiinţa spectacolului, care a cîştigat uşor publicul.

Prima zi a Simpozionului Naţional de Estetică mi-a mai adus în atenţie, acesta fiind un alt motiv pentru care investiţia de timp a contat în sens pozitiv, cîteva cărţi pe care mi-aş dori să le citesc. Mi-au trezit în mod deosebit interesul “Zîmbet tras pe sfoară. Memoriile unui cercetător”, de Grigore Smeu, două volume semnate de Petru Bejan, “Amurgul frumosului” şi “Lumea artei. Tîrcoale critico – hermeneutice”, “Cartea premiilor Oscar”, de Ştefan Oprea şi Anca Maria Rusu, şi “Rîndunica din nasul lui Buddha”, de Ghiorghe Iorga.

Cîteva îmbrăţişări calde din partea unor oameni dragi mie din lumea culturală băcăuană şi un scurt dialog cu criticul literar Constantin Călin, pe tema recentei sale cărţi, din care mai am cîteva pagini de citit, au fost şi acestea cîştiguri ale unei investiţii de timp pe care mă bucur că am făcut-o.

Vineri, 23 noiembrie, este ultima zi din programul Simpozionului Naţional de Estetică 2012 din Bacău şi vă spun că aţi putea găsi, fiecare, motive să vă bucuraţi dacă veţi decide să participaţi. Avem nevoie de oameni cultivaţi, de cărţi, de idei noi, ca să ne costruim pe noi înşine, şi asta propune, în fond, acest eveniment băcăuan.