Conteaza doar ce ramine, dincolo de entuziasmul primelor clipe, de mirajul din timpul festivalului. Care dintre cele opt spectacole vizionate la Gala Star 2009 o sa ni le amintim peste un an? Care intilnire cu un actor sau cu un spectacol ne bintuie inca? Pot sa numar pe degetele de la o mina recitalurile din primele trei editii pe care mi le amintesc. Emotia (?) produsa de celelalte s-a dizolvat in esenta timpului trecut. Nu mai exista.
Din Gala Star 2009 va ramine cred intilnirea cu spectacolul „Jurnalul unui nebun” si cu actorul Ivan Vidosavljevic din Serbia, si incintarea de a fi descoperit trupa Liube, pe a carei melodie “Konj” se incheie recitalul sirbului.
Va ramine intilnirea cu Dumitru Acris, un actor cu forta interioara, indraznet, cu o poveste interesanta si cu multa incredere in talentul sau, care nu se lasa doborit de decizia a cinci membri de juriu care l-au ignorat la premiere, pentru ca el e interesat de voturile unui public mult mai numeros.
Dupa Gala Star 2009 ramine si intilnirea cu Iulia Colan, un copil frumos, care m-a impresionat prin eleganta si modestie, si prin devotamentul sau fata de profesie (cita pasiune decurge din faptul ca intr-o zi cineva citeste o carte, decide sa o dramatizeze si sa construiasca un spectacol doar pentru ca i-a placut?).
Am mai ramas cu….gindul la Sorescu pe care Damian Oancea l-a adus in fata publicului unui festival international si cu placerea de a fi redescoperit, azi cind nu mai citesc poezie, unul dintre poetii mei preferati din facultate.
Din Gala Star 2009 ramine amintirea bucuriei cu care actorii din Japonia au participat la acest eveniment teatral bacauan, a generozitatii si a fair play-ului lor – in spectacolele jucate in limba japoneza au inserat fraze in limba româna si au plecat zimbind prietenos de la un festival unde n-au cistigat niciun premiu.
Ramin cu lectia de simplitate in teatru – data de Tamara Buciuceanu, cu recitalul extraordinar si cu lectia de generozitate a dansatorului si coregrafului Razvan Mazilu, care a adus pe scena elevi ai clasei de coregrafie de la Liceul de Arta „George Apostu” din Bacau, si mai ramin o vreme cu recitalul extraordinar al actritei Coca Bloos.
In rest, senzatiile si sentimentele legate de Gala Star 2009 plutesc ca un abur care se va dilua in aerul timpului. Din pacate, peste toate va mai ramine si regretul ca actorul Dumitru Acris a plecat fara niciun premiu…
Clasamentul meu:
Marele Premiu: „Jurnalul unui nebun”
Best One Man Show: „Hitler in love”
Best One Woman Show: „Flori pentru Algernon”
Premiul „Stefan Iordache”: „Fitness” si „Hitler in love”
Din pacate trupa Liube nu mai exista. Solistul Anatoli Kuleshov a murit intr-un accident de masina duminica: http://www.novinite.com/view_news.php?id=102929
Subscriu la acest clasament. Si eu o sa-mi amintesc de „Jurnalul unui nebun” si de „Flori pentru Algernon”. Spectacole care au atins multe suflete. „Hitler in love” – un spectacol extrem de dificil, da, ar fi meritat un premiu/o distinctie dar si cei care suntem de parerea asta, recunoastem ca parca totusi ceva-ceva i-a scapat actorului,si poate ca intr-adevar actorul a fost pus in umbra si de prea marea abundenta de efecte. (cum zice dl Boroghina in interviu parca, nu?!)