Pune-ți pe vârful limbii un cuvânt, la alegere, să spunem ”liniște”. Plimbă-l prin gură și simte-l cu toate papilele gustative, cum faci cu prima sorbitură de cafea a zilei sau cu primul strop de vin dintr-o sticlă abia deschisă. Cum îl simți? Ce aromă are? E dulce și ușor fructată? Ce senzație își dă? Te învăluie ca o stare de bine? Ce amintiri îți trezește gustul acesta? Ce vechime pare să aibă? Te-ai edificat? Acum, scuipă-l. Și pune pe limbă ”isterie”. Degustă-l pe îndelete, cu fiecare por al limbii tale, materne. Acesta cum este? E puțin aspru? E puțin iute? E acru? Sau cam prea acid pentru gustul tău?
La fel cum sunt degustători de cafea și degustători de vin, există și degustători de cuvinte. Cei care pentru a alege ce arome, gusturi și sensuri li se potrivesc le încearcă pe rând, ca apoi să folosească ce (le) face bine. Nimic altceva.
În centrul Bacăului, există un coffee shop micuț, genul ”take&go”, care are aliniate borcănașe cu diferite sortimente de cafea, cu nume felurite, Indian Cherry, Columbia, Peru s.a.m.d. Le-am luat la rând la degustat, câte una în fiecare zi, black, fără zahăr, să disting aromele diferite ale fiecărui sortiment, să aleg în final cafeaua preferată, pentru că viața are un alt gust când o savurezi, decât atunci când o ”dai pe gât”, din automatism. De ce n-ar fi la fel cu vorbele? De ce să nu le ținem puțin pe cerul gurii, înainte de a le scuipa în dialoguri? De ce să nu ne alegem cuvintele (preferate), cuvintele care să ne reprezinte, care să poarte un sens (mai adânc)?
Avem fiecare în mediile în care viețuim vorbăreții și tăcuții, oamenii care când deschid gura, și fac asta des, revarsă spre interlocutor o avalanșă de cuvinte, la grămadă, nemestecate, negândite, nesortate, ca și cum cineva i-ar plăti la cuvânt pentru orice comunicare cu lumea, și oamenii care nu fac risipă de vorbe, pentru că nu au nevoie, pentru că nu văd rostul, pentru că știu în detaliu gustul, greutatea, aroma, sensul fiecărui cuvânt rostit. Aceștia din urmă sunt degustătorii de cuvinte, care, la fel ca degustătorii de vin ori de cafea, știu ce le place, ce li se potrivește, pentru că au ales conștient, și după ce au încercat vinul roșu, sec, de exemplu, nu mai pun niciodată pe limbă vinul dulce. Și nu consumă niciodată cafea de la dozator. Ba chiar, cunosc în amănunt, savoarea fiecărui domeniu și a fiecărei recolte. Știu, de exemplu, că în ‘85, poate, în podgoria personală a fost cea mai bogată producție de cuvinte semnificative, cea mai bună recoltă de sensuri. Cunoașterea, experiența, procesele cognitive conștiente, empatia, principiile asumate, toate acestea funcționează (ar trebui) ca un filtru de purificare a comunicării.
Cei care vorbesc mult par să fie cei care nu și-au definit gusturile (în materie de comunicare), care n-au atins rafinamentul degustătorilor de expresie, care nu testează și nici nu-și propun. Și agresează papilele gustative ale comunicării publice cu o avalanșă de gusturi, texturi, fără valoare intrinsecă. Când nu contientizăm semnificațiile și implicațiile cuvintelor în dialog, comunicarea în spațiul public devine o simplă basculare de ”cuvinte menajere”, la groapa de gunoi a comunicării interumane.
Pune acum pe limbă cuvântul ”sens”, plimbă-l pe cerul gurii, până îi percepi toate aromele, întreaga corporalitate. Abia apoi scuipă-l, abia apoi vorbește. Degustătorii de cuvinte caută în esența lucrurilor, caută rafinament și semnificație. Consumatorii needucați vorbesc pentru a avea gura plină, degustătorii de cuvinte, pentru a comunica sens. Degustătorii de cuvinte sunt consumatorii avizați. Cei care preferă liniștea în locul flecălerii.
Mâine voi încerca un nou sortiment de cafea, cred că la rând e Cuba. Când le voi termina, voi alege să beau doar ce-mi place, dacă voi găsi ceva care să îmi placă foarte mult. Dacă nu, îmi voi continua căutarea în altă parte. Când știi ce vrei și ce ți se potrivește sau te reprezintă, când cauți semnificație, nu mai ”înghiți” orice. Primești și oferi conștient. Ca un degustător de cuvinte, ca un degustător de viață, nu ca un consumator ordinar. Degustă! Degust.
