Simbata, 18 septembrie 2010, puteti revedea de la ora 19.00, la Salonul de Piane din Bacau, „Femei singure”, un spectacol realizat de actrita Eliza Noemi Judeu si regizorul Gheorghe Balint, dupa texte de Dario Fo si Franca Rame.
Dupa premiera de saptamina trecuta, i-am adresat artistului si omului Eliza Judeu citeva intrebari dintre cele multe pe care le trezeste spectacolul.
–Fara Filtru: Este maternitatea singura posibilitate de implinire a unei femei, dupa cum se poate intelege din acest spectacol? Este femeia moderna, independenta, condamnata la a fi privita ca o „curva” intr-o societate care mosteneste prejudecatile? „Avem toate aceeasi poveste”?
–Eliza Judeu:Am constatat ca, pe masura ce inaintezi in virsta, si nu sunt chiar atit de inaintata la 33 de ani, iti dai seama ca dincolo de iubirea unui barbat, a prietenilor, dincolo de orice cariera, golul in sufletul unei femei se adinceste in lipsa unui copil. Simti uneori ca parca nimeni nu-ti merita iubirea, ca nimeni nu-ti intelege afectiunea sau nevoia de afectiune, simti ca cel mai frumos cadou pe care ti-l poti oferi este… un copil. Dincolo de responsabilitate, de maturizarea iminenta, un copil este minunea care-ti defineste cel mai bine sexul, feminitatea, puterea de daruire, puterea de a supravietui, adincindu-ti de fapt misterul, pentru care se zbat barbatii sa-l elucideze… Da,cred ca maternitatea este singura modalitate a femeii de se implini, dar, nu obligatoriu…
Asa am fost create…sa fim creatoare!
Acest stigmat de „curva” il pun de obicei barbatii care nu stiu sa ajunga la sufletul unei femei… daca fiecare barbat s-ar gindi o clipa ca fiecare femeie este o posibila mama, poate chiar a copiilor lui, totul, dar totul ar fi mai frumos… Femeia moderna se revolta, vrea sa fie pe propriile picioare, vrea sa conduca mari corporatii, pentru ca are o lipsa acuta de afectivitate, de caldura, de intelegere… De la cine cere toate aceste lucruri? De la „dusmanul” ei cel mai fidel… Barbatul. Pentru ca societatea nu poate privi o femeie singura ca pe o posibila mama, ci ca pe o curva.
Mai mult sau mai putin, da, toate avem aceeasi poveste de spus, fie ca ai copii, fie ca n-ai. Ce daca avem aparatura casnica de ultima generatie, nu tot femeia o pune in functiune? Ce daca suntem in mileniul 3, nu tot barbatul vrea sa conduca pe ringul de dans? Ce daca esti obosita, nu tot tu te trezesti prima sa faci cafeaua? Ce daca esti un star la Holywood, corespondenta de razboi in Afganistan sau ditamai directoarea, tot tu ramii insarcinata, tot tie ti se deformeaza corpul,tot tie ti se lasa sinii s.a.m.d.
-Fara Filtru: Tu ai mai jucat conditia femeii in societate si in spectacolul „Nora”, de Ibsen, cel mai recent, pe scena Teatrului „Bacovia”. Cum percepi aceasta tema pe masura ce o aprofundezi in spectacolele tale dar si in viata ta?
–Eliza Judeu: Si Ibsen prin „Nora”, si Dario Fo prin textele sale „Femei singure”, „Alice in tara fara de minuni” si altele au pus problema femeii in societate, dar in perioade de timp diferite. Au atras atentia societatii asupra ideii ca femeia nu este sclava unui barbat, ca femeia este tot om, deci simte si rationeaza la fel ca un barbat, ba chiar ca ea este mai constienta de natura umana, de nevoile ei, de dorinta ei de autocunoastere,de autodepasire…
Eu sunt mai conservatoare… sau mai smechera, nu stiu… admit superioritatea barbatului fata de mine, femeia, daca „plateste intretinerea, telefonul, etc…” Glumesc, dar mie mi se pare ca femeia in ziua de zi se chinuie singura si nu-nteleg pentru ce. Cind rostul ei pe acest pamint este unul singur: sa creeze viata! De aceea am si ales actoria! Si daca nu aveam un dram de talent, daca eu nu consideram ca teatrul este cea mai buna forma a mea de exprimare a propriei fiinte, as fi fost cu siguranta ori scriitoare, ori traducatoare, cel mult ambasadoarea Romaniei in Franta; deci, as fi ales sa traiesc potrivit statutului meu uman, de femeie, ocupindu-ma de lucruri frumoase, de lucruri spirituale, de educatie, de cultura.
Nici n-as vrea, de exemplu, sa-mi stabileasca barbatul meniul la masa; nici nu l-as lasa sa aleaga de capul lui din piata cumparaturile; eu, femeia, am dreptul asta (si nu mi se pare deloc jignitor!), eu am dreptul de a avea grija de sanatatea familiei, avind grija in primul rind de mine, normal; eu am dreptul sa stiu toate problemele copiilor, ale barbatului meu, eu am dreptul sa ma odihnesc mai mult, pentru ca sa pot gindi mai mult, mai bine, mai lucid, mai obiectiv.
-Fara Filtru: Cineva comenta in presa ca este un spectacol adresat in principal femeilor. Esti de acord?
-Eliza Judeu: „Femei singure” este recomandat in special barbatilor.
