Soprana in virsta de 25 de ani Gabriela Istoc, bacauanca a carei voce a fost admirata, la Viena, de celebra soprana românca Ileana Cotrubas, si care a atras atentia Academiei Teatrului „Scala” din Milano, va concerta in premiera pe scena Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacau.
Debutul sau in orasul in care s-a nascut si a invatat primele note muzicale va avea loc vineri, 12 februrie, ora 18.30, intr-un concert in care va interpreta lucrari de A.Dvorak, G.Puccini, Fr. Cilea, R. Strauss, G. Charpentier, Fr. Lehar, Fr. Pulenc, J. Strauss, D. Sostakovici, alaturi de pianistii Mihaela Spiridon si Horea Haplea si Cvartetul „Consonante” (Andrei Onofrei – vioara I, Stefan Epuran – vioara a II-a, Iulian Bolog – viola si Katherine Vanda Multhaler – violoncel).
Fosta handbalista
Gabriela Istoc spune ca drumul sau in muzica a inceput la 13 ani, cind Iuliana Celmare, profesoara sa de specialitate de la Scoala nr. 1 din Bacau, i-a sugerat ca ar trebui sa dea o auditie la Liceul de Arta, unde a si inceput sa studieze la clasa de canto, alaturi de profesoarele Elena Moldovanu si Claudia Vasilache.
„Eu faceam handbal. Ma gindeam ca voi face muzica usoara, nicidecum clasica. Cind indrumata de profesori mi-am auzit prima oara vocea a fost o surpriza. In primii ani nu am realizat bine ce urmari poate avea aceasta decizie de a studia canto dar incet am realizat ca este ceva deosebit sa vezi lumea admirindu-te, bucurindu-se cu tine si pentru tine. E ceva deosebit sa te transpui in caracter, in personaj. Mai mult decit cuvintele, emotia muzicii, arta componistica iti dau o mare bucurie”, marturiseste soprana bacauanca.
„Microbul” l-a mostenit de la tatal sau, Petre Istoc, care in tinerete si-a cistigat existenta din muzica.
Studiaza cu celebra soprana irlandeza Veronica Dunne
Scoala la „George Apostu” a fost un inceput de drum care a atins apoi destinatiile lumii. In 2007 a absolvit Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, la clasa de canto a profesoarei Silvia Voinea. In acelasi an a plecat sa studieze la Royal Irish Academy of Music din Dublin, impreuna cu celebra soprana irlandeza Veronica Dunne.
„Auzisem de o studenta a dumneaei care cistigase Concursul International de Muzica „Maria Callas” din Grecia, Atena. Mi-am spus ca ar fi un profesor bun. Am trimis CV directorului Academiei din Dublin, am fost acceptata la auditii, si am ramas. Acolo mi-am schimbat si tehnica muzicala”, spune soprana Gabriela Istoc.
Aflata la inceput de drum in muzica, tinara soprana considera ca a ajuns la finalul specializarii dorite in Irlanda si isi doreste ca in septembrie 2010 sa mearga spre o alta destinatie europeana a muzicii. Noua ei tinta este Germania. Bacauanca crede ca spiritul organizatoric al poporului german o va ajuta sa isi desavirseasca constructia spirituala a unui artist care intelege ca destinul sau este muzica. „Vreau sa invat sa ma pot concentra pe muzica, sa nu depind emotional de apropierea de parinti, de prieteni. Ma gindesc ca germanii fiind mai reci ma pot ajuta sa invat acest tip de organizare”. Pina atunci, lucreaza insa pentru doua spectacole care vor avea premiera in luna aprilie in Irlanda. Va interpreta rolul Fiordiligi, in opera „Cosi Fan Tutte”, de Mozart, pentru Academia irlandeza, si rolul Barbarina, in „Nunta lui Figaro”, de Mozart.
Premiata la Padova, curtata de „Scala” din Milano
Debutul sau artistic s-a facut pe scenele lumii. In mai putin de trei ani a concertat in Irlanda, la Filarmonica din Dublin – alaturi de Orchestra Nationala Irlandeza, in Irlanda de Nord, Italia, Marea Britanie, Austria. A interpretat roluri principale in opere de Mozart, Puccini sau Donizetti. Primul sau succes international a fost anul trecut la Concursul „Belvedere” din Viena, unde a ajuns in finala la sectiunea opereta si in semifinala la opera. A urmat calificarea in finala Concursului International de Opera „Iris Adami Corradetti”din Padova, dupa ce „invinsese” aproape 200 de competitori. A obtinut aici Premiul II si un Premiu pentru cea mai tinara voce. Reusita i-a atras atentia reprezentantilor Academiei Teatrului „Scala” din Milano si a Teatrului „St. Carlo” din Napoli, care au chemat-o pentru auditii.
„Dupa concursul din Padova am invatat ca pot avea incredere in mine, ca fac exact ceea ce trebuie sa fac eu cu viata mea. Acest premiu cistigat a contat foarte mult”, a marturisit artista.
Succesul de la Viena i-a adus si un prieten valoros in cariera, pe celebra artista românca Ileana Cotrubas.
„Eram singura românca din concurs. A venit la mine si mi-a spus: «Ce voce frumoasa ai!». Mi-a dat un numar de telefon si mi-a spus ca atunci cind voi reveni la Viena sa o sun. M-a ajutat mai apoi, ma sustine. Nu ma asteptam ca un artist atit de valoros sa-mi acorde atita atentie”, isi aminteste tinara soprana.
Gabriela Istoc a marturisit ca de la Ileana Cotrubas a primit lectii de stil, tehnica si de conexiune cu publicul.
Puccini, the best
Tinara soprana spune ca dintre toti compozitorii favoritul ei este Puccini, pe care il prefera pentru „sensibilitatea deosebita” a lucrarilor sale.
„Inca mi se pare un miracol cum anumiti compozitori au fost in stare sa puna pe hirtie minuni muzicale” (Gabriela Istoc).
Gros plan
A intirziat 20 de minute la interviu, dar am iertat-o de data asta, dupa ce ajunsa in redactie i-am auzit vocea, intr-un concert inregistrat pe un CD, pe care mi l-a oferit tatal sau. In asteptarea sopranei, tatal mi-a spus printre altele: “E perfectionista, munceste foarte mult, vrea sa fie tot timpul in frunte. Renunta la orice pentru a munci”. Cred ca n-a spus-o doar din mindrie paterna.
Sursa foto: Gabriela Istoc
Am fost la concert si am fost placut surprinsa ca sala a fost plina.
Gabriela Istoc este o tanara frumoasa si talentata iar primirea pe care i-a facut-o publicul, calduroasa. Gestul tatalui ei, de a impartasi cu toata lumea bucuria de a o auzi pe scena, mi s-a parut plin de emotie.
Cvartetul care a urmat a fost pur rafinament.
Cuvintele sunt putine, dar am vrut neaparat sa ma exprim cumva.
As avea niste mici critici legate de organizare, de exemplu, am fost de doua ori in cursul zilei sa iau bilete insa nu era nimeni la casa, asa ca a trebuit sa cumpar cu ceva minute inainte de spectacol. Poate nu ar trebui sa fiu asa carcotasa, insa … na. Mai ales ca biletele se dau fara loc!
Alta chestie pe care neaparat trebuie sa o spun este ca, dupa inceputul partii a doua,doua tinere persoane au intrat in sala cu niste paharute de cafea. Trecand peste faptul ca au deranjat pe toata lumea in incercarea de a ajunge la locurile lor, concertul incepuse, sunt de parere ca, intr-o sala de concerte, tinuta si comportamentul nu ar trebui sa fie ca la film la mall.
Poate m-am lungit prea mult la critici.
@ Nico,
M-a surprins si pe mine aceeasi scena, cu paharutele, cum le spui, in momentul acela un dracusor mi-a soptit: „Acu’ ar fi frumos sa si verse cafeaua in capul oamenilor pe care-i deranjeaza, ca sa fie pachet complet”. Nu stiu cum or fi aplaudat… Cineva ar putea spune: „Bine ca au venit”. 🙂