Iar Ibsen la „Bacovia”

Vineri, pe 23 ianuarie, Teatrul „Bacovia” din Bacau prezinta, de la ora 18.00, avanpremiera spectacolului „Nora”, o adaptare dupa piesa „O casa de papusi”, scrisa de Henrik Ibsen in 1879. Regia este semnata de Dumitru Laza Fulga, scenografia, de artistul plastic Cristina Ciobanu iar ilustratia muzicala, de Nicu Iftimie. Din distributie fac parte Eliza Noemi Judeu, Stefan Ionescu, Ion Goranda, Firuta Apetrei, Viorel Baltag si Dana Olariu.

Astept intotdeauna cu bucurie un spectacol nou, incitata de grauntele de frumusete pe care sper sa-l vad. Nu-l vad intotdeauna, si loteria asta, o sa fie, n-o sa fie, ma tine intr-o tensiune pozitiva ca atunci cind stii ca o sa primesti un cadou dar nu stii ce, deci poti sa-ti imaginezi ca o sa-ti placa si ca este exact ce iti doresti de mult timp.

Ultimul Ibsen jucat de „Bacovia” a fost „Hedda Gabler”, un spectacol pus in scena in aprilie 2003 de Bogan Ulmu. Imi amintesc ca nu mi-a placut, cu exceptia unei scene de dans dintre actorii Nina Ionescu si Adrian Gazdaru. Era si locul potrivnic, sa-i spun, se juca pe scena Teatrului de Animatie, pentru ca la cel mare se lucra. Dar de trecut numai de bine.

Am cam vazut spectacolele din ultimii ani la „Bacovia” si ma intreb daca e bine sau rau ca-i cunosc pe actori. Mi-e greu sa ma declar multumita de spectacol cind vad pe scena omul de pe strada. Sunt insa uneori clipe cind nu-i vezi pe ei, actorii, ci vezi intr-adevar personajele. Si atunci se deschide cutia cu cadouri. Am fost intr-un an la un festival de teatru la Arad, nu-i stiam pe actori, veniti de prin diferite colturi ale tarii sau ale lumii, dar eram colegi de vorbe dupa spectacole, la cafeneaua teatrului. Si am trait acolo o experienta minunata. N-am recunoscut un actor pe scena. Jocul il acoperise complet.

Sunt in distributia „Norei” niste actori care ma fac sa astept cu curiozitate spectacolul. Premiera are loc duminica, 25 ianuarie, tot de la 18.00.

Eliza-Noemi Judeu: “Nora… Ibsen… o alta intilnire magică cu Dumitru Lazar Fulga.”

Firuţa Apetrei: “Kristine Linde – o femeie care-si pune viata in paranteză, aparent rece, cu o mare disponibilitate de a iubi si de a trai pentru altii: «Sa nu ai pentru cine trai, pentru cine munci si totusi sa traiesti… »”.

Viorel Baltag: “Krogstadt, in felul lui bintuie printre fantomele inghetate ale Marii Nordului, ale marilor suflete care înnobilează galeria operei lui Ibsen: «Un canar in cuşscă – tristeţea lui loveste mai tare ca o pusca; In zori, murdaria arivismului, in amurg, girind inutil o fostă iubire… doua tarmuri care-l inghit pe rind»”.