În seara asta, în drumul meu spre casă, mi-au ieşit în cale pe rând prin centrul Bacăului personaje… Pe trecerea de pietoni dintre Cafe du Theatre şi Hotel Decebal m-am intersectat cu Dostoievski… un bărbat roşcovan, cu barbă şi plete, privire pătrunzătoare… ca din altă lume… în dreptul Farmaciei 1 mi-a sărit în faţă, direct din Les Miserables, un puştan îmbrăcat doar în nişte pantaloni şi un maieu… Ducea la gură un sandviş care îi acoperea faţa pe jumătate, îi vedeam doar privirea de câine hămesit, gata să atace dacă îl laşi fără hrană… în Parcul Trandafirilor două doamne în vârstă furau flori dintre straturi, păzite de Lassie… Nu ştiu dacă e efectul faptului că abia ieşisem de la teatru şi brusc în jurul meu realitatea s-a literaturizat sau pur şi simplu aşa e Bacăul pe înserat, dacă îl priveşti direct în ochi…
