Korean night

Nu poti spune ca stii semnificatia cuvintelor „gratie” si „poezie” fara sa fi vazut macar o data un spectacol de dans traditional coreean.

De curind am urmarit si ma urmareste inca un spectacol oferit, pe scena Teatrului Municipal „Bacovia” din Bacau de Ansamblul National de Balet „Chayoung Seo” din Coreea de Sud, un spectacol al trairilor esentializate in gesturi, mimica, miscari fluide, in felul de a atinge faldurile unei rochii, al energiilor in comuniune perfecta. Artistii asiatici au o stiinta neegalata parca de occidentali de a tranmite emotie, de a-si folosi corpul pentru a comunica in mod artistic cele mai puternice trairi.

Dansul, atunci cind nu este expresia unei framintari interioare, trebuie sa transmita bucurie, aceasta le este filosofia. De aceea, in dansul traditional, cel putin, zimbetul face parte din costumul artistului coreean, alaturi de un machiaj expresiv si podoabe pentru cap sau obiecte precum esarfa, evantaiul sau sabia.

Spectacolul a inclus sapte secvente diferite de dans, sapte mici poeme, „rostite” prin dans individual sau de grup, si un moment de recital la Hae-Geum, un instrument traditional coreean, asemanator unei viori.

Urmarindu-i in acest spectacol am avut sentimentul ca solistii coreeni au relatie diferita cu aerul decit artistii occidentali, pentru ca in dans corpurile lor pareau sa pluteasca deasupra scenei.

Spectacolul din Bacau a sarbatorit 20 de ani de prietenie culturala România – Coreea.

In continuare niste fotografii si scurte prezentari ale dansurilor, asa cum apar in caietul program al evenimentului.

Impresii din Coreea

Acest dans, plin de bucurie si remuscare, incearca sa exprime pasiunea interioara a femeii, dorinta erotica, interzise in vechea societate coreeana. Dansatoarele poarta costume luxoase, foarte colorate. Tabloul este imaginat in anotimpul primaverii, cand senzualitatea femeii este hranita ca un mugur verde care creste sub atingerile usoare ale luminii solare.

Salpuri

Originar din ritualurile samane de exorcisare, din provincia Jeolla, Salpuri a devenit in secolul 20 un dans plin de un simbolism abstract, care poate fi inca descoperit in regiunea de unde provine. Salpuri este acompaniat de sinawi, musica de asemenea rituala, din aceeasi regiune Jeolla. In varianta originala, dansatorii leganau un manunchi de hirtii numit Jijeon, care erau menite sa dirijeze calatoria spiritelor dintre Rai si Pamint. In versiunea actuala insa dansatoarea – superba dansatoare Park So-rim (nota mea) – tine in miini o esarfa lunga, de matase, de culoare alba, careia ii imprima ritmul in care isi misca picioarele.

Sogo Chum

Sogo este numele unui tambur, in formă de clepsidră, folosit in acest dans, clasic pentru traditia coreeana. Este unul dintre cele mai ritmice dansuri din lume.

Ryoungseo Salpuri

Simbolizeaza bucuria si speranta. Este un dans care pune in evidenta frumusetea costumelor traditionale coreene, care “participa” la dans intr-un zbor fascinant in spatiul geometric al scenei.

Imn

Un moment muzical, ca un cintec de leagan, cu o melodie blinda, interpretat la Hae-Geum, un instrument traditional coreean, asemanator unei viori. Se cinta in semn de multumire si respect pentru o viata noua si ca expresie a dragostei de familie.

Taepyeongmu

La origine, Taepyeongmu este un dans ritualic prin care regele si regina se roaga pentru pacea si prosperitatea regatului. Spectacolul prezentat este o versiune de scena a acestui dans, conceputa de Seong-jun Han, un mare artist din secolul XX. Presupune miscari rapide de picioare, care deseneaza cercuri in aer, intr-o maniera sofisticata, impresionanta. Acompaniamentul muzical foloseste elemente din ritualul saman din regiunea Gyeonggi.

Fantastic Dance

Minsokmu este un dans care s-a format si dezvoltat odata cu istoria Coreei. Are caracteristici populare, exprimind viata oamenilor obisnuiti. Varianta de scena a acestui dans este mai rafinata si mai elaborata decit cea originala. Cele mai rafinate dansuri sint insa seungmu, taepyeongmu and salpuri.

Buchaechum (Dansul evantaielor)

Dansul evantaielor (Buchaechum) este un simbol a culturii si traditiilor coreene, conceput in 1954 de Master Gim Baekbong. Dansatoarele, imbracate in rochii luxoase, tin in miini superbe evantaie pictate in culori vii, cu care fac valuri si flori.

Coregrafa Simona Baicu, profesoara a Liceului de Arta „George Apostu” din Bacau:

“S-a vazut o diferenta intre dansurile din inalta societate, cu miscari elegante, si muzica si dansul clasei de jos, care exprima mai multa libertate, expansivitate, cu miscari de umeri, de brate, prin care stapinesc si aerul. Mie imi pare rau ca au fost atit de putini spectatori, au pierdut tare mult. Acesti artisti sint pentru prima oara in România”.

Mai multe fotografii puteti vedea aici si aici.