Nici o intrebare despre Cioran

1
860

Am vrut sa ajung la aceasta Conferinta “Cioran” de la Universitate. Nu stiu la ce ma asteptam. Nici intr-un caz insa la ceea ce am gasit. La sediul Facultatii de Litere niciun afis nu anunta acest moment din cadrul Saptaminii Francofoniei, nici macar ca se desfasoara o zi a francofoniei in Universitate. Afisul si expozitia dedicate lui Emil Cioran insemnau citeva carti puse pe o masa intr-un colt de incapere si citeva planse agatate intr-un cuier. Conferinta? Impropriu spus. Totul mi-a dat senzatia ca ma aflu intr-un liceu, si nu unul dintre cele bune. Interesanta a fost insa discutia despre receptarea româneasca a lui Cioran, din scoli si universitati.

La sfirsitul saptaminii trecute, a fost organizat, in cadrul Salonului International de Carte de la Paris, Colocviul european “Cioran: pesimismul triumfator”, eveniment dedicat aniversarii a 100 de ani de la nasterea scriitorului si filosofului român Emil Cioran.

In România, Emil Cioran nu este studiat nici in licee, nici in universitati. Conferinta Cioran, autrement”, organizata de catedra de franceza a Universitatii “Vasile Alecsandri” Bacau, in cadrul Saptaminii Francofoniei, i-a gasit pe studentii de anii I, II si III, de la Facultatea de Litere, nepregatiti. La finalul prelegerii scriitorului Dumitru Buzatu, profesor de limba si literatura româna la Colegiul National “Dimitrei Cantemir” din Onesti, tinerii, provocati la intrebari, n-au avut nicio curiozitate. Ba mai mult multi dintre ei au recunoscut ca nu au citit Cioran si ca nici nu-l studiaza la facultate.

“Am ales sa-l sarbatorim in Saptamina Francofoniei pentru ca si francezii in sarbatoresc. Scriitorul Emil Cioran a renuntat complet, in a doua parte a vietii, la limba româna. Notorietatea lui nu e locala, nu se mai poate vorbi de el ca de un scriitor român. In facultate nu se studiaza. Optiunea de a organiza aceasta conferinta este a noastra, a celor de la Catedra de franceza. Emil Cioran este cel care a plasat cultura româneasca in spatiul european. Studentii poate nu au exercitiul comunicarii, poate e si o vina noastra, a profesorilor, ca nu-i incurajam sa se exprime”, a explicat conf.univ.dr. Emilia Munteanu, moderator al evenimentului.


Cioran, “interzis” in licee

Una dintre studentele care au asistat la conferinta a marturisit ca apropierea de Cioran a fost o optiune personala, pentru ca profesoara sa de liceu a evitat sa-l aduca in discutii pe scriitor. “Citisem atunci «Amurgul gindurilor». Si nu ca ne-a interzis, dar se ferea sa il comentam, pentru ca Emil Cioran vorbea despre sinucidere”, a spus tinara, ferindu-se sa nominalizeze liceul unde a studiat.

“Nu ideile sint periculoase, ci oamenii care nu inteleg ideile. Cartile nu se interzic, nu se ard, se citesc sau nu. Atentie, acest punct de vedere e mediocru. Atunci nu mai citim nici Bacovia, ca e monoton, grotesc, nici «Les fleurs du mal», ale lui Baudelaire, nici Horatiu sau iau foarfeca si tai scenele tari din Rebreanu. Nu poti obtura libertatea cuiva de a citi. Viziunea asupra lui Cioran tine de cultura proprie si de libertatea de gindire. Cioran nu e in programa, dar fiind scriitor mare, locul lui e acolo”, a fost replica imediata a profesorului Dumitru Buzatu (foto), la experienta relatata de studenta.

Profesorul de limba si literatura româna Ghiorghi Iorga a spus ca in opinia sa Emil Cioran ar trebui introdus in manualele de literatura. “Ma asteptam sa existe si atitudini din acestea la profesorii de liceu. Cioran a ajuns o eticheta, pentru pesimism. Daca ar fi dupa mine, programa si manualele ar arata cu totul altfel si l-ar include si pe Cioran”, a subliniat Ghiorghi Iorga.


Warning: A non-numeric value encountered in /home2/farafilt/public_html/wp-content/themes/Newspaper/includes/wp_booster/td_block.php on line 353