Astazi „Notre Dame de Paris” s-a dat in Bacau „pe sub mina”. De unde si pina unde adoratia asta subita a bacauanilor pentru romanul lui Victor Hugo? Iaca de la „Adevarul” care a pornit o strategie de promovare prin care impreuna cu ziarul va livra cu editia de joi,la pretul de 9, 99 lei, cite un volum din cele „100 de carti pe care trebuie sa le ai in biblioteca”. Numai ca primele doua editii, adica fix cea de azi, cu „Notre Dame de Paris”, si cea de joia viitoare, cu „Marile sperante” (vol I), se dau la pretul obisnuit al ziarului, adica 1 leu.
Si chestia asta cu „mocaciunea” i-a excitat teribil pe bacauani care au innebunit chioscaresele, de ai fi zis ca orasul asta e populat numa’ de cititori. Una dintre ele, adusa la culmea disperarii, mi-a livrat pe la ora 11.00, cind am chestionat-o curioasa daca a avut „Adevarul cu cartea”, o intrebare de tot bun simtul: „Da’ oare nu se mai gaseste cartea asta in librarii?”. Pina la ora la care m-am pomenit pe capul ei o vizitasera deja vreo 500 de indragostiti subit de romanul lui Victor Hugo. „N-am avut decit vreo 30. De unde sa aduca mai multe, ca dau faliment daca scot atitea carti. Si asa din «Adevarul» nu vind decit doua – trei bucati pe zi. Nu este un ziar care se cauta”, imi spune revoltata femeia, cautind dupa o editie de colectie „Jurnalul”, cu Stefan Iordache, pe care uitasem sa o cumpar luni. O avea si azi, joi, desi minunea de editie, cu CD cu melodii si fotografii si un supliment dedicat lui Stefan Iordache, costa doar 5 lei.
Or in asteptarea editiei de azi a ziarului „Adevarul” se faceau in Bacau strategii de mai multe zile, legate de persoanele cu care ai putea vorbi sa-ti retina o bucata sau de ora la care ar trebui sa te trezesti sa mai prinzi un exemplar, avind in vedere ca orele de plecare la serviciu difera de la unii la altii, cei mai periculosi fiind declarati cei care pleaca la munca pe la 6 dimineata.
Si intrebarea e: pentru ce? Intr-un raid prin librariile virtuale am gasit „Notre Dame de Paris” la un pret sub 20 de lei, intr-o editie frumoasa, la „Rao”. Unde mai pui ca toata lumea vorbeste despre scaderea numarului de cititori din România.
La o asemenea reactie a publicului la o strategie a unui ziar te poti intreba: ce i-a excitat pe bacauani? Autorul? Titlul? (desi avem cam toti in biblioteca „Notre Dame de Paris”). Editia de lux? Sau „mocaciunea”? Au luat la pretul de 1 leu si ziarul si cartea – ce-i drept frumoasa, editie de lux. Citi din cei care au cumparat-o au luat-o pentru a o citi?
Prin urmare, daca ar fi sa trag o concluzie optimista, as spune ca lumea vrea sa citeasca, numai ca vrea autori cunoscuti, la un pret accesibil.
Sau ideea ca „mocaciunea” ii atrage ireszistibil pe români sa fie raspunsul? Oricum strategia de manipulare a „Adevarului” a dat roade. Bravo lor.
A, si era sa uit, mi-am luat si eu. M-am trecut adica pe o lista norocoasa. Numai ca in schimbul unui leu mi-a revenit doar cartea. Nu si ziarul.
Da’ pe rosu nu aveau? Ca asa pe verde nu stiu cu ce s-o asortez… 🙂
Asta m-a dus cu gandul la bataia pe care intelectualii romani o duceau pentru carti in comunism. Atunci se luptau ca nu gaseau, acum se lupta pentru variante promo pentru ca in librarii sunt preturi nesimtite, chiar si la clasici.