Astăzi am participat la una dintre cele mai interesante conferinţe de presă organizate vreodată de Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău. Deşi tema propusă a fost spectacolul „Angajare de clovn”, care va avea premiera duminică, discuţiile au mers în direcţii neaşteptate iar dacă întălnirea ar fi fost filmată cap – coadă din unghiuri diferite ar fi ieşit un film dinamic, cu intrigă incitantă, tragi – comic pe alocuri, despre Teatru în relaţia sa cu mediul cultural băcăuan, cu scriitorii, jurnaliştii, bloggerii, profesorii, care ar trebui (sau nu?) să cultive gustul elevilor pentru spectacolul de calitate (chiar ducîndu-i la unele producţii teatrale mai slabe), cu publicul în general, despre viziuni regizorale, condiţia artistului s.a.m.d.
Un punct culminant al întîlnirii a fost cînd unul dintre jurnaliştii prezenţi a întrebat-o pe o actriţa veche a Teatrului din Bacău dacă este nouă în trupă, fapt care a dus discuţia spre problema delicată a distribuţiilor (cine, cît, cînd joacă, de ce).
Scenografia întîmplării – erau delimitate prin scaune şi gradene cel puţin cinci zone de energii diferite, generate de personajele implicate – a contribuit şi ea la sentimentul că asist la un spectacol, foarte bun. Nu voi da mai multe amănunte pentru că intenţionez ca asupra unor teme de discuţie să revin.
Întrunirea s-a încheiat cu o concluzie pozitivă sau negativă, depinde de punctul fiecăruia de vedere: Teatrul din Bacău poate şi trebuie să stîrnească dezbateri, chiar şi în contradictoriu. Şi cu un adevăr deja cunoscut (?): comunitatea are nevoie de Teatru, dar şi Teatrul de comunitate.
Din distrubuţie au făcut parte actori, regizori, jurnalişti de presă scrisă şi de televiziune, bloggeri, scriitori, şi, la un moment dat, şi deja celebrul Gheorghiţă.
