“Ostrovul”, pe intelesul purtatorilor de haine colorate

1
758

ostrovul.jpgDespre “Ostrovul” (Editura Agnos, Sibiu, 2007), cartea facuta “acolo unde se termina filmul”, am aflat la prima mea intilnire cu Maica Ecaterina. Vazusem “Ostrov” (Pavel Lungin, Rusia, 2006) anul trecut – experienta ravasitoare – si vestea ca trei oameni, un preot (pr.conf.univ.dr. Constantin Necula), o maicuta (Maica Ecaterina, fosta actrita Monica Fermo) si un jurnalist (Romeo Petrasciuc) au publicat un dialog pe tema filmului mi-a trezit curiozitatea. In plus, sint inca in faza de cercetare a, sa-i spun, “fenomenului” Maica Ecaterina, in sensul ca vreau sa ma conving daca adoratia pe care o provoaca “crestinilor practicanti” este justificata, din punctul meu de vedere.

Maica Ecaterina din carte m-a dezamagit prin prea multe interventii fara miez, in schimb l-am descoperit pe pr.Constantin Necula, “un popa ceva mai practic” – cum se autodefineste intr-o inregistrare gasita pe internet – ale carui comentarii m-au cistigat. In afara de cunostintele – suprinzatoare pentru mine, din prejudecata referitoare la preoti – despre teatru si film, parintele Necula, pe care il intilnesc pentru prima data, are arta vorbirii, din discursul sau sclipesc bijuterii literare. Vorbeste cu argument si cu carisma.

Romeo Petrasciuc defineste acest dialog in trei, la o cafea, in buza noptii, ca pe niste “pagini de citit in autobuz, in pauza de curs sau, de ce nu, volumas – alternativa la corupaciunea de zi cu zi a televizorului”. E drept, cele 114 pagini trec repede dar ramin multe trimiteri la must see movies, informatii inedite care pun intr-o lumina noua succese cinematografice precum “Cronicile din Narnia”, de exemplu, ramin teme de gindire pentru “purtatorii de haine colorate”, cum numeste Maica Ecaterina pe mireni, in opozitie cu oamenii Bisericii, purtatorii hainelor negre.

Cei trei pun in paralel filme precum “Ostrov” si “Patimile lui Iisus”, vorbesc despre cinematografia rusa, in opozitie cu cea greceasca, despre mesajele crestin ortodoxe ale citorva din filmele facute pe la noi, despre viata actorilor si misiunea lor in lume, despre misterul sufletului rusesc s.a.m.d.

Daca va plac parfumurile care persista, ar trebui sa aveti si filmul si cartea.

Pr. Constantin Necula:

“Acesta este, in fond, mesajul filmului: toata viata lui, Anatolie cara pamint, ca sa cistige cerul!”.

“Asta-i mesajul pe care tot timpul filmul vine sa il spuna: «Bai, oameni buni, voi va uitati la el, dar el nu-i decit imaginea unui Hristos hamesit si alergat de voi in toate directiile, obligat de voi sa va care tot jegul de carbuni!…»”.

“«Ostrovul» (…) este un film pentru oameni cu suflet mediteranean”.

“Domnul Stefan Iordache, tin minte si acum, a tinut monologul din «Revizorul» lui Gogol. 45 de minute cap – coada, ne-a spart cerul din minti si a plecat!”

«Ostrovul» n-are pretentia de a fi un film cu pretentii. Asta e si frumusetea lui!”.

“Semnalul cel mai bun pe care il da «Ostrovul» stiti care e? Sinaxarul nu s-a incheiat, e loc pentru toti.”

Maica Ecaterina:

“Insula aceea aduce foarte mult cu Zona, din «Calauza»”.