De Sf. Maria, la Manastirea Varatic

0
586

Una dintre indeletnicirile mele preferate este sa evadez din cusca. Din cusca cotidianului imediat, intr-un univers paralel, in care esti, fiind acelasi, cu totul altul. Schimbind chiar si pentru citeva ore coordonatele la care te raportezi, poti avea o imagine mult mai clara despre sine, despre ceea ce poate fi considerat cu adevarat important in viata.

Cu citiva ani in urma, intoarsa de la Manastirea Putna, n-am suportat o vreme sa privesc la televizor. Ritmul meu interior se sincronizase cu ritmul tihnit al Putnei, al vietii calugarilor si al locurilor, si realitatea filtrata de televiziune mi se parea sufocanta, agresiva si frivola.

Ieri, de Sf. Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului – 15 august), am ajuns pentru scurt timp, la Manastirea Varatic, aflata in comuna Agapia a judetului Neamt, la aproximativ 100 de km distanta de Bacau. Un astfel de loc trebuie degustat pe indelete, dupa ce-l tii o vreme in pocalul sufletului, nu in fuga excursionistului, ca pe un fast – food spiritual. Asa incit, de data aceasta am mai mult impresii de observator consternat de intimplari lumesti.

In august 2008, comunitatea monahala si pelerinii ajunsi la Varatic sarbatoresc nu doar hramul, ci si proclamarea locala a canonizarii Sfintului Cuvios Iosif, fondatorul manastirii Varatic, evenimente spirituale a caror celebrare a inceput de joi, 14 august, si se va incheia simbata, 16.

Pentru mine, nimerita vineri, in plin hram, experienta a fost contradictorie. Pe o distanta de un kilometru pina la intrarea in incinta manastirii erau infipte pe marginea drumului, ca niste capuse care se hranesc din valoarea spirituala a locului, maghernite cu eternele chinezarii de doi bani, care se vind la orice eveniment cu public estimat numeros, gherete fumeginde, cu mici la gratar (vineri era zi de post) si bere la pahar, si alte soproane improvizate de comercianti marunti, zgomotosi, care si-au propus sa profite de pe seama pelerinilor la acest lacas de cult sau a localnicilor fara discernamint. In plus, intrarea in manastire era flancata de nenumarati cersetori, dintre care unii cu handicap fizic, altii pe picioarele lor, o “Curte a Miracolelor” care mi-a intimidat milostenia, pina la disparitie. In incinta manastirii, printre maici si calugari, inalti ierarhi sau pelerini din toate colturile tarii, mireni de etnie rroma se strecurau cu movilite de coliva strinse la piept.

E de preferat, prin urmare, sa vizitezi Varaticul in zile obisnuite, cind energia pozitiva fluida a manastirii nu este contaminata de intrusi atit de straini de spiritualitatea locului precum comerciantii de nimicuri. Atunci poti sa simti ca locul este “un izvor viu, o carte deschisa pentru toti doritorii de reculegere, meditatie si impacare cu sine si cu aproapele, intr-o lume zbuciumata si cautatoare de Adevar”, dupa cum suna o descriere din “Manastirea Varatic”, un pliant pus la dispozitie de maici, contra unei sume de 10 lei.

PS Prin nu stiu ce intimplare, telefonul meu mobil imi indica, la multe ore dupa ce am ajuns in Bacau, ca ma aflu inca la “Varatec”. Imi place sa cred ca exista o explicatie mult mai complicata, poate chiar una mistica, decit faptul ca reteaua de telefonie Orange mai are si scapari.

Despre Manastirea Varatic, din pliant:

– Intre anii 1781 – 1785, monahia Olimpiada statorniceste manastire in jurul unui lacas de lemn, la sfatul renumitului staret al Manastirii Neamt, Paisie Velicicovschi, si cu sprijinul unuia dintre ucenicii sai – primul duhovnic al micului asezamint monahal – ieroschimonahul Iosif. Din documente, dupa 1790, Varaticul apare sub numele de schit. In prezent, mnastirea are un sobor de 5 preoti slujitori si un numar de 450 de maici si surori, cu stareta Stavrofora Iosefina Giosanu.

– In pronaosul bisericii mari se afla ingropat, fara piatra, din smerenie, Duhovnicul Iosif, adormit in 28 decembrie 1828

– Complexul monahal mai cuprinde pe Linga Biserica “Adormirea” si Bisericile “Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul” – unde se gaseste mormantul poetei Veronica Micle – si “Schimbarea la Fata”.

– In jurul celor trei biserici, cu timpul s-au intemeiat asezamintele manastiresti; in cadrul Bisericii “Adormirii”, aproape de turnul clopotnita, se afla de o parte si de alta, vechea staretie si arhondaricul, in lemn si zid, iar in piatra casele oficiale. Pe parcursul dezvoltarii asezamintului monahal s-au construit si casele maicilor, in numar actual de 180, pe o suprafata de 70 ha, care constituie vatra manastirii, unde se roaga si lucreaza cele aproape 500 de calugarite. Manastirea Varatic a construit in apropiere si caminul de batrini “Cuvioasa Nazaria”, unde sunt ingrijite maicile mai batrine.

– In incinta Bisericii mari dateaza din 1960 un Muzeu de arta veche, un loc plin de amintiri ale istoriei Varaticului si a altor manastiri. Alaturi de lucrari de pictura, broderie, pictura, sculptura si tesatorie, se gasesc carti de secol XVIII si icoane din secolele XV – XVIII.