Post de citit cu un pahar de vin roziu

Multi isi revendica si isi disputa prietenia acestui om erudit. Eu m-am multumit sa-i spun ca-s mindra sa-i fiu contemporana, rizind, pentru ca asa, in ton de gluma, trece si el dincolo de pojghita lucrurilor marunte spre cele care conteaza.

Cu Ghiorghi Iorga (foto) , pe care l-am cunoscut, cu vreo cinci ani in urma, in calitate de inspector scolar general, am purtat mereu discutii care au depasit sfera profesionala. I-am cerut recomandari de lectura, am vorbit despre carti, scriitori, evenimente culturale, pentru ca el, inainte de a fi inspector, profesor sau membru de partid politic, e un om care-si cultiva spiritul si prieteniile si le leaga tot pe acest criteriu. Tot datorita lui l-am cunoscut pe poetul Omar Khayyam. In 2004 i-a tradus, la Editura „Universitas XXI” 186 de rubaiate, in volumul „Un arian in umbra moscheii”, un „cod al precaritatii vietii si al frumusetii ei unice”, dupa cum mi-a semnat in dedicatia la volum.

27
„De la adevaratul credincios la necredincios, ti-o spun,
(e doar o suflare
Si-i doar o suflare,-ntr-adevar, de la dogmatic la nesigur,
In spatiul acesta atit de pretios, intre doua suflari,
(traieste fericit:
Viata se duce, moartea vine, trecerea noastra-i doar o suflare…”

(„Un arian in umbra moscheii”, Omar Khayyam, Editura „Universitas XXI”, Iasi; in traducerea lui Ghiorghi Iorga)

34

„Pina unde vei merge, la Substanta ta meditind
Sau intrebindu-te despre Fiinta si Neant?
Bea vin! Se tine moartea scai de viata asta,
Prefera-le somnul sau betia,-ntrebarilor!”

(„Un arian in umbra moscheii”, Omar Khayyam, Editura „Universitas XXI”, Iasi; in traducerea lui Ghiorghi Iorga)

184

„Zorii sunt aici, draga mea, asa ca trezeste-te,
Bea vin, capul spre lira apleaca-l, vino.
Cei ce-s aici multa vreme nu vor putea sa traiasca,
Iar cei ce-s dusi n-or sa revina vreodata.”

(„Un arian in umbra moscheii”, Omar Khayyam, Editura „Universitas XXI”, Iasi; in traducerea lui Ghiorghi Iorga)

S-a intilnit cu Omar Khayyam, cel mai popular poet din toate timpurile, la virsta de 15 ani. Si aceasta intilnire i-a devenit destin. Dupa 40 de ani de la acel moment, Ghiorghi Iorga (foto) , unul dintre cei patru români din tara vorbitori de limba persana, a primit, luni, titlul de doctor cu Magna Cum Laude, al Universitatii “Al.I.Cuza” din Iasi, dupa ce a sustinut, si in persana, teza de doctorat “Opera lui Omar Khayyam si receptarea ei in cultura româna”, singura monografie din biografia scriitorului persan din ultimii 150 de ani.

“In receptarea europeana a operei lui Omar Khayyam s-au parcurs doua etape: receptarea socio – linvistica si studiul surselor. In cea de-a treia, pe care o incep prin aceasta teza, se face trecerea spre abordarea estetica a rubaiatelor. Am vrut sa-mi dau teza anul acesta pentru ca in 2009 se implinesc 150 de ani de la prima traducere a lui Omar Khayyam in Europa, prin contributia lui Edward FitzGerald. A fost un eveniment, pentru ca tot in 1859 a aparut «Originea speciilor», a lui Charles Darwin, si cele doua carti au bulversat din punct de vedere spiritual epoca victoriana, au rasturnat toate conceptiile religioase” (Prof.dr.Ghiorghi Iorga)

Presedintele comisiei care i-a acordat Magna Cum Laude a fost Stefan Avadanei, decan al Facultatii de Litere din Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi. Din comisie au mai facut parte Viorica S. Constantinescu, coordonatorul lucrarii, si referentii Constantin Dram (Universitatea “Al.I.Cuza”), Vasile Spiridon (Universitatea “Vasile Alecsandri” Bacau) si Gheorghe Grigore, “cel mai mare arabist român” (Universitatea Bucuresti).

“Persanul” din Bacau a avut, in plus, o asistenta de aproape 70 de profesori, istorici, critici literari, ieseni sau bacauani. Pregatirea si elaborarea tezei i-a luat sase ani, perioada in care prietenii sai apropiati au avut “tema” permanenta ca in orice colt al lumii ar fi ajuns sa-i aduca toate cartile scrise despre Omar Khayyam, sa faca fotocopii dupa lucrari din bibliotecile din strainatate.

“Cinci ani de zile casa mea a fost inchisa pentru prieteni, peste tot erau intinse foi, se circula in virful picioarelor” (Ghiorghi Iorga)

Ghiorghi Iorga spune ca l-a cunoscut pe poetul persan datorita scriitorului bacauan Gheorghe Chitimus.

“La prima intilnire cu Omar Khayyam eu aveam 15 ani. Se intimpla prin ‘68 – ‘69, la Cenaclul «Lucian Blaga». Primul care i-a rostit numele a fost Gheorghe Chitimus, de la el am auzit primele catrene, umbla cu o cartulie din care ne citea” (Ghiorghi Iorga)

Au urmat apoi, multi ani mai tirziu, studiile de persana in Iran, unde a avut ocazia sa afle care este receptarea lui Omar Khayyam la el acasa.

“In Iran nu trece drept ca un mare poet, pentru ca iranienii asa gindesc, cum scrie el. Ei il apreciaza pe Haviz. Acum abia se se chinuie iranienii sa-l renationalizeze, pentru ca Omar Khayyam a fost confiscat de Europa, unde s-a lansat, unde sint si cluburi dedicate lui. Am vrut sa fac si eu in Bacau, dar nu sint vremurile” (Ghiorghi Iorga)

In decembrie 2009 Ghiorghi Iorga va publica teza de doctorat la Editura “Universitas XXI” din Iasi. Un alt proiect de viitor este publicarea unei editii complete a “Rubaiatelor”.

“Poezia lui Omar Khayyam este o poeziei a fiintei, a unui om liber. El a trait in cea mai cumplita perioada din istoria omenirii in care dominatoare era secta “Asasinilor”, prototipul terorismului de azi. Poezia sa poate fi citita mai ales in epoci tulburi, de atentate asupra fiintei omenesti” (Ghiorghi Iorga)

Foto: Liviu MAFTEI (Ziarul de Bacau, Mediafax)