Joi seara am baut o cafea cu Dan C. Mihailescu si m-am ales cu un scut pentru vremuri de criza. Eu si inca vreo 30 de oameni care au gasit motivatii interioare sa se care pin’ la sediul Agricola International si sa-l asculte vreo doua ore pe invitatul Clubului “Dialoguri culturale”, prezidat de Elena Bulai.
A fost o seara pe care ati fi gustat-o din plin si voi, fie ca sinteti sau nu cazuti in patima lecturii, pentru ca DCM este asa cum il stiti de la ProTV, un ochelarist bilbiit, sisiit, carismatic, un “bufon”, cum si-a spus, pentru ca probabil si-a asumat si acest rol, de a distra lumea cu miza ca macar unu – doi sa cada in “plasa” iubirii de carti.
Dan C. Mihailescu are incapatinarea inteleapta de a nu avea fandoseli elitiste, desi a citit vagoane de carti, sau poate tocmai de aceea, ci este omul care stie sa fie egalul oricarui interlocutor, indiferent de gradul de cultura al respectivului.
In Bacau a prescris “retete”, pentru un tratament de crestere a imunitatii in vremuri de criza,
convins ca “fiecare om de cultura de la noi a cam devenit un aspirator de depresii (…) nu este zi care sa nu ne toarne o picatura de plumb in aripi. (…) Sintem inconjurati de o masa de amar, un univers depresiv, care este intr-un mod paradoxal si sansa lecturii de a fi, sansa suprema si cea mai ieftina practic de a ne ocroti intr-un fel. (…) Eu cam asa simt, ca intelectualul, omul de cultura, e vazut ca omul de prisos, ca sintem inutili fata de oamenii normali, care se uita la noi cu o mila ingaduitoare, atita ca nu ne scutura ca o scama de la rever, altii spun ca da, noi sintem sarea Pamintului, deci este un soi de autoflatare. Cert este deci ca fiecare dintre noi se simte inutil de la un punct in sus, fiecare se simte tot mai singur si incercam sa fim un alambic, un atanor care sa alchimizeze tot acest rau care ne inconjoara. (…) Lectura este cea mai ieftina, am descoperit eu, iesire de serviciu, cale de anesteziere, iluzionare si poate chiar vindecare. ”.
La aceasta “masa de amar” din jurul nostru, Dan C. Mihailescu a recomandat patru tipuri de lecturi, “instrumente” care “sa ne scoata adevarul dinlauntru, sa ne intoarca precum o manusa si sa ne spuna cine sintem”.
1) Lectura ca (re) inradacinare, categorie la care a recomandat literatura de memorialistica, pentru “pasiunea de a musca din viata celorlalti (…) fie ca sint din secolul 14, ca sint din interbelic, ca sint oameni care au fost la Pitesti, Aiud, ca erau de stinga sau de dreapta nu conteaza. Sint biografii exemplare pina la un punct sau de la un punct in sus”.
2) Lectura ca act compensatoriu: bovarismul, turismul cultural, mai ales “povestile de succes”, evadari, “copci”, in “tavanul de gheata”, prin care sa respire mai ales cei de 18 – 20 de ani. Sau“istoriile orale”.
Recomandare DCM: Zoltan Rostas, Victoria Dumitriu
3) Lectura motivationala, pentru cei de 18 – 34 de ani, care “vor sa se steroidizeze, vor sa se impieptoseze, (…) vor lecturi care sa ii invirtoseze”, din categoria “Cum sa…”.
Recomandare DCM: “Istoria corpului” (Editura ART).
4) Lectura ca evadare si deturnare.
“Si aici aici vin mai la cei de virsta mea care ar trebui sa fie foarte mefienti fata de moda. Tinerii dupa cum bine stiti vor sa fie in standarde, vor sa fie trendy. Ei sint ahtiati dupa ultimul roman, ultimul film, ultima piesa pusa de Radu Afrim, deci ultima oroare care domina scena. Noi trebuie sa tragem in partea cealalta sa fim nu neaparat rationali dar sa venim sa le punem totusi niste mize. Ei practica ego-fictionarismul, plaisir-ismul, minimalismul, noi trebuie sa venim, cu orice mari riscuri, sa le propunem marii autori, marile lecturi, tot ceea ce tine de “peltea”, cum spun ei, Tolstoi, Dostoievski, la care iau niste fete de o sila nebuna”.
La aceasta a patra categorie de lectura Dan C. Mihailescu a propus niste “razboaie”. Ati fi in stare, a provocat, sa-l dati pe:
– Paolo Coelho in favoarea lui Ernst Jünger?
– Dan Brown in favorea lui Jorge Luis Borges sau Sabato?
– Anais Nin in favoarea lui Marguerite Yourcenar?
– Amélie Nothomb pentru Zadie Smith?
In finalul pledoarei pentru lectura, DCM a oferit insa „dezlegare” pentru viata fara carti, celor care se simt bine fara sa citeasca. Daca “suspendati desupra unui neant” ne-cititorii au alte instrumente de a rezista, a explicat criticul literar, precum filmele, rock-ul, sexul, de exemplu, e treaba lor. Si-a exprimat insa rezerva in a garanta ca vreuna din aceste variante ii va putea vreodata ajuta sa-si afle identitatea.
FOTO: Contrasens.
Audienta (asa cum am promis): aproape 30 de oameni, printre care Elena Bulai (moderatoare si presedinta Clubului „Dialoguri culturale”), Tatiana Cimpoesu (vicepresedinta Agricola International), Carmen Mihalache, redactor sef al Revistei „Ateneu”, Madalina Rotaru (Ziarul de Bacau), Marius Ghiur (1 TV), artistul plastic Ilie Boca, publicistul Cornel Galben, Gabriela Muraru, directoarea Bibliotecii Judetene „Costache Sturdza” Bacau, universitarul Doina Cmeciu, poetul si universitarul Vasile Puiu, prorector al Universitatii Bacau, poetul C.Th.Ciobanu, presedintele Fundatiei Nationala “George Calinescu” Onesti, poeta Violeta Savu, Razvan Bibire, redactor sef al Ziarului de Bacau, Gabriel Pop (‘Desteptarea”).
Cat adevar a grait si unde/ce a semanat stie el autorul si cativa. Insa nu s-a orientat bine, trebuia o „dezlegare” de cotidian celor care citesc, in sensul ca timpul ne hartuieste, invidia sau si mai rau, prostia altora nu mai lasa loc de fapte alese si ganduri inaltatoare, o spiritualizare a propriei fiinte ne depaseste, constransi fiind de reticente nelegitime.
O actiune laudabila, la care, recunosc, nu am reusit sa ajung. Oricum, imi este de folos blogul tau, pe care il citesc atunci cand am timp. Lectura imi este inca obicei. Iti multumesc.
Carmen,DCM a promovat ideea ca practicarea lecturii este determinata de fapt de o nevoie de lectura, in acelasi sens – spun eu – in care organismul poate simti nevoia de anumite vitamine, care, daca lipsesc, provoaca un disconfort fizic. Cine are nevoie, cine nu poate, prin urmare, sa traiasca fara acest tip de hrana, va gasi si timp sa citeasca si gradul de intelegere fata de cei, cum spui, care nu gasesc niciun rost in carti. M-as bucura ca acest blog sa fie de folos. Este exact ce-mi doresc. Iti multumesc si eu.