* pictorița Carmen Poenaru a deschis un laborator de alchimie la Galeriile ”Alfa” din Bacău
Fiecare nouă expoziție a lui Carmen Poenaru este o nouă invitație la joc, la călătorie, e o emoție diferită, un puzzle format nu doar din piese ale imaginației artistei ci și ale imaginației privitorului.
Imaginația și forța sa creativă ne-au oferit însă în ultimii ani nu doar expoziții de pictură, ci aproape un sens al trăirii, în ritmul, mereu altul, mereu plin de energie, al artistei Carmen Poenaru care creează când pictură pe batic, când bijuterii unicat, când colecții de piese vestimentare, când călătorii în real și imaginar prin intermediul pânzelor sale.
Carmen Poenaru a devenit în timp nu doar un nume recunoscut în arta plastică, ci o energie a locului, un anumit tip de mentalitate, un fel de a trăi – liber, un fel de a simți, un fel de a trece prin viață lâsând urme frumoase în lume, ludic, intuitiv, imaginativ.
Am fost alături de ea, prin intermediul propunerilor sale artistice, în Bulgaria – la Balcic, în India, Grecia, în Italia, iar acum ne invită la o întoarcere la natură și la sentimente, la o călătorie dinspre interior spre exterior.
Vineri, de Buna Vestire, cu doar câteva zile înainte de aniversarea sa – 30 martie –Carmen Poenaru a deschis la Galeriile ”Alfa” ale Complexului Muzeal ”Iulian Antonescu”, din Bacău, expoziția de pictură ”Rezonanța culorii”, o nouă ”dovadă de măestrie artistică”, al unui artist complex, intuitiv, după cum a punctat la vernisaj prof.dr.Mihai Păstrăguș.
Criticul de artă a încercat să explice, să decodeze, să închidă în definiții specificitatea artistului Carmen Poenaru, fără a se putea spune că a reușit în totalitate.
Pictorița îl privea zâmbind și îi scăpa ”printre degetele” cuvintelor în fiecare secundă. Carmen Poenaru e un puzzle de stiluri, de stări, un flux neîntrerupt de energie care leagă sensurile proprii, de sensurile lucrărilor sale, de sensul timpului său, cu sensurile fiecărui privitor în parte, cu sensul albumului de expoziție și chiar al ținutei sale de vernisaj, creată probabil tot de ea însăși.
Așa cum decodarea intențiilor sale artistice din această expoziție tot autoarea a făcut-o în final, cu un talent oratoric nu foarte des întâlnit în rândul artiștilor plastici, care aleg de multe ori la vernisaj să lase ”lucrările să vorbească”.
Carmen Poenaru a pus în discursul său energia pe care a folosit-o în doze necenzurate în lucrările sale și care o caracterizează ca artist și ca om.
”De-alungul timpului v-am plimbat prin diferite sfere, am fost clowni, și ne-am distrat și am râs împreună, am fost la Balcic, am fost în India, am fost în Italia, am fost în Bulgaria, am fost în Elveția. De pe oriunde am fost am venit cu câte ceva din ceea ce am simțit, din ceea ce am văzut, din ceea ce m-a impresionat, am avut această dorință de a împărtăși cu ceilalți. De data asta vă prezint laboratorul, care e de fapt laboratorul meu de alchimie, în care am scos frumos din sertare tot ce am adunat, ca un biolog, și am adunat stări, sentimente, imagini, reflecții, muzică, pe care le-am decantat, le-am distilat, și am ajuns la esență.
Fiecare lucrare este ca un parfum, ca un ulei, ca o esență a ceva. Câmpurile au devenit o masă de verde în toată diversitatea lor de verde, apa, cu acele reflexii … sunt ore întregi de privit apa, în care soarele se reflectă… sunt imagini care s-au imprimat undeva, în minte, și care la un moment dat au fost scoase, ca un dosar, au fost lucrate.
Fiecare pânză este pornită de la realitate, fiecare are ceva. Am urmărit ritmurile naturii, am urmărit ritmul meu în relație cu exteriorul, am urmărit ritmul vieții în relație cu mine. Toate lucrurile astea undeva se adună și crează adevărate comori pentru un artist pentru că aceasta este baza pe care el lucrează. El înregistrează, fotografiază, adună, sedimentează, pune undeva, în sertare, și atunci când ele sunt pline, simte nevoia de a le structura, de a face ordine în ele, de a le găsi un sens, de a le da un nou sens, de a crea noi realități, pornind de la o realitate existentă, combinată cu realitatea interiorului său.
Am scris pe Facebook că vă invit la o adevărată terapie. De ce, fiindcă fieacare dintre noi rezonăm la culoare, culoarea este foarte importantă în viața noastră. Când am dat numele acestei expoziții «Rezonanța culorii» eu m-am referit la rezonanța afectivă a culorii, pentru că ea face parte din viața noastră, ea are o sonoritate, ea are o rezonanță și noi rezonăm cu culoarea, pentru că este percepută optic, pentru că este în noi și pentru că avem nevoie de ea. Această expoziție este închinată de fapt naturii și este închinată vieții, e un cânt închinat vieții”.
artista Carmen Poenaru la deschiderea expoziției sale.
Au participat la această ”ședință” de cromoterapie, oferită gratuit de artistul Carmen Poenaru, pictori, actori, scriitori, profesori, oameni de afaceri, politicieni, jurnaliști, iar timp de o lună de acum înainte sunt așteptați, la Galeriile ”Alfa” dinBacău, toți cei care vor să evadeze din griurile cotidiene în universul plin de culoare oferit de expoziția ”Rezonanțe cromatice”.
Sunt aici amurguri, și seninuri, sunt colțuri de natură, gure de cer, gure de aer, explozii solare și explozii afective. Expoziția este o experiență senzorială – afectivă, iar continuarea drumului de la un tablou la un moment trăit plenar în natură ține doar de imaginația și de puterea de transcedere a privitorului.
Cu această expoziție, Galeriile ”Alfa” devine temporar o oază de natură în mijlocul orașului, atelier de cromoterapie, ”arhivă” de sentimente în care să căutăm privind emoția ce lipsește poate la un moment din propriile vieți.
”Expoziția este o complexă desfășurare de idei, trăiri și sentimente artistice. (…) Lucrările domniei sale sunt de un efect miraculos”, a subliniat în albumul expoziției și la vernisaj criticul de artă Mihai Păstrăguș.
”Atelierul de alchimie” al lui Carmen Poenaru se va muta peste o lună la Galeriile de Artă din Iași, unde lucrările vor fi expuse sub titlul ”Rezonanțe cromatice”.
