Spaima de pe Meteora

4
1726

marele meteorCu Inter-Tour si Pori Travel, in Grecia, in septembrie. Cea mai impresionanta experienta din acest concediu a fost excursia la Meteora, loc superb situat in apropierea orasului Kalambaka, in regiunea greceasca Thessalia, in care mi-am epuizat toata gama de interjectii cunoscute. Ajunsa acolo mi s-a parut inspaimintator ca, din ignoranta sau din alte motive omenesti, as fi putut rata aceasta intilnire. Ti se taie respiratia. De frumusete, de rusinea si de spaima pentru lucrurile marunte in care ne consumam.

Deasupra unui manunchi de stinci ametitor de inalte, crescute aproape de respiratia lui Dumnezeu, s-a construit cu timpul, incepind din secolul al 11-lea, un puternic centru monahal ortodox, format din schituri si manastiri. Din cele 24 existente in trecut la Meteora, astazi mai functioneaza doar sase: Schimbarea la Fata a lui Cristos, Sfintul Varlaam, Sfinta Treime, Sfintul Stefan prim Martir, Sfintul Nicolae Anapafsas si Manastirea Rousanou. Pe linga aceastea mai pot fi vazute ruine ale altor 14 manastiri, distruse la cutremure.

Cele deschise vizitatorilor, dintre care eu am vazut Sfinta Manastire a Schimbarii la Fata (de pe Marele Meteor) si Rousanou, sunt adevarate muzee bizantine, cu fresce, icoane si manuscrise vechi de sute de ani. Zona in care vietuiesc calugarii de astazi de la Marele Meteor este interzisa accesului simplilor vizitatori, pentru care locul ramine din pacate doar un foarte renumit obiectiv turistic al Greciei.

La inceputuri se urca la aceste manastiri pe scari de sfoara, acum accesul se face pe un drum asfaltat si, mai sus, pe poteci inguste taiate in stinca. Chiar daca luna septembrie nu este perioada cea mai aglomerata cu pelerini, Meteora era “tinuta in friu” cu greu de Politia Turistica iar prezentarile ghizilor facute diferitelor grupuri in romana, engleza, franceza sau germana se suprapuneau in biserici si in alte puncte din asezamintele monahale deschise pentru turisti.

In interiorul bisericilor de pe Meteora este interzis sa filmezi sau sa faci fotografii. In afara de biserica de la Marele Meteor, un punct muzeal care merita vazut acolo este fosta sala de mese unde luau dejunul, prinzul si cina aproximativ 100 de calugari odata. Astazi, in aceasta incapere este reconstituita atmosfera din vechime pina la cel mai mic amanunt, dupa obiectele de patrimoniu care mai exista inca. Singurul loc unde se puteau face fotografii este fosta bucatarie, care reda de asemenea o imagine convingatoare a vietii calugarilor traitori in trecut in aceste locuri.

O curiozitate care tine de dogme: in timp ce In Romania femeile sunt obligate sa poarte in biserici capul acoperit, in Grecia, tara de asemenea ortodoxa, femeile trebuie sa-si descopere crestetul cind intra in asezamintul de cult. La fel insa ca in anumite manastiri romanesti, si la Meteora femeile imbracate in pantaloni si cu vesminte care le lasa umerii dezgoliti primesc obligatoriu fuste si camasi cu care sa se acopere pe durata vizitarii bisericilor.

Pentru vizitatorul cu sufletul deschis dar conditionat de timp (in excursiile cu ghizi) sa-si dramuiasca trairile si gindurile, Meteora ramine un loc unde isi va dori sa revina.

Pentru turistul care vede in Grecia doar un loc bun de plaja, in sezon, Meteora i se va parea probabil nimic altceva decit o gramada de stinci, cu biserici pe virfuri, greu accesibile.

Prima manastire de la Meteora a fost intemeiata de un calugar de la Sfintul Munte, Atanasie Meteoritul, pe stinca numita Platilithos (piatra lata), aflata la 613 metri deasupra nivelului marii si 413 deasupra orasului Kalambaka. Platilithos este cunoscuta astazi sub numele de Marele Meteor. Atanasie a adus aici 14 monahi de pe stincile inconjuratoare si a pus primele baze ale centrului monahal de astazi.