Tata Geo este primul redactor sef care mi-a corectat si publicat un articol, chiar mai multe, cind eu eram in liceu iar el a pornit un proiect pentru tineri, Ziarul fara Nume, la care am colaborat cu imensa bucurie. Eram indragostita de el, cum altfel, ca doar eu eram o liceana iar el transforma visele mele in realitate: scriam la ziar. I-am cumparat o data placinte calde si i le-am dus la redactie, singura mea dovada de iubire, platonica.
L-am admirat apoi pe tata Geo pentru ca la maturitate a avut curajul si increderea de a-si schimba profesia, a renuntat la presa si s-a inscris la regie. Student la 40 ( cit sa fi avut?), de ani. Mi s-a parut, din nou, admirabil.
Peste ani, cind eram in facultate ne-am reintilnit o data, intimplator, in Gara de Nord din Bucuresti, la telefoane, unde eu sunam acasa. Mi-a luat miinile si a zis: „Vreau sa vad ce bijuterii porti”. Avea el probabil un ritual al lui de a citi femeile dupa inelele de pe degete. Cind vorbeste cu tine iti ia miinile in palme calde.
Tata Geo m-a oprit saptaminile trecute intr-o zi cind l-am salutat in stil „N-am timp”, la iesirea de la Inspectoratul Scolar, si mi-a oferit o lectie despre ritmul trairii, pe care nu va trebui sa o mai repete cu mine: „Oare chiar nu poti sa-mi oferi doua minute din viata ta ca sa stam de vorba?”. Tata Geo fumeaza mult, poarta camasi lalii, faine, si isi tine ochelarii pe virful nasului. Cind vrea sa te certe, tace si zimbeste. Si e destul.
Cu citiva ani in urma actrita Eliza Judeu mi-a spus la o repetitie a unui spectacol: „Urmareste-l pe Geo, el coordoneaza actorii tacind. Ne pune doar muzica, pentru a spune cum vrea sa curga spectacolul”.
Tata Geo este si profesor la Palatul Copiilor, pentru Prospero’s Group, o trupa de liceeni care au cistigat premii la festivalurile din tara cu spectacolele regizate de el, pentru ca stie sa-i faca pe oameni sa iubeasca teatrul.
Tata Geo participa la orice eveniment teatral organizat in Bacau, pentru ca el este dintre cei putini care nu inceteaza niciodata sa invete. Geo se hraneste mereu din intilnirile cu oamenii, cu emotiile descoperite pe scena sau in sali de spectacole.
Tata Geo este regizorul care isi iubeste si isi apara actorii cu care lucreaza, cu posesivitate. Tata Geo este impulsiv, circotas, exagereaza uneori si se revolta cu pasiune cind crede ca teatrul este nedreptatit. Daca tata Geo circoteste despre ID Fest, sa nu va suparati! Face asta pentru ca tata Geo Balint iubeste teatrul cu patima.
bre, Laurooo !…nu sunt, vorba parintelui Cleopa decat un putregai (!!!)…nu stiu daca merit atatea vorbe frumoase, dar daca totushi…MULTUMESC pentru ca mama mea nici acum nu poate pricepe de ce ma “agit” cu TEATRUL atata si nu m-am priceput sa fac baniiii !!!… si mai MULTUMESC in numele ACTORILOR “mei” (profesionisti sau “amatori” !!!… ei apartin de fapt PUBLICULUI fara de care noi nu existam !!!)…si (bineinteles ca le-am uitat) MULTUMESC & IERTARE fetelor mele : Crezantema, Andreea & camp; Rebecca – de prea multe ori timpul meu s-a dus cu TEATRUL !!!…grea „boala”.
PS…m-am “apucat” de regie tarzior pentru ca aveam nevoie de “patalama” ( la acea data aveam deja suficiente spectacole facute si invitatii la festivaluri internationale !)…nu spun ca scoala este inutila, ea slefuieste cat poate, acolo intri si iesi cu atat talent cat ai de la Dumnezeu…LUI ar trebui sa-i multumim pentru tot ce ni se-ntampla… bune si rele…amestecate.
PS/bis…as mai scrie si acum (in presa!), dar…dar
Admirabil mod de a face un portret, intr/o lume atat de orgolioasa cum este cea a artei! Geo fii sigur ca meriti sa fii invidiat pentru multe lucruri si nu in ultimul rand pentru asemenea articol! Si mai cred in calitatile umane ale artistului ceea ce tu si fana ta ziarista le aveti din plin!
Daca ar fi sa dau niste premii de toleranta pr(in) arta astfel de oameni as premia! Pictorul Paraschiv de la Paris spunea ca George Apostu primea in atelierul lui, nu dupa opera, ci dupa calitatea de om mai intai. Sigur ai fi indeplinit ambele criterii si te/ar fi primit! Cu bine Nelu
Frumoasa poveste:)
Faptul ca eu am spus odata „fii atenta la geo ca da indicatii tacind…etc” este pentru faptul ca mie imi place sa cunosc omul din artist;am zis chestia aia si stiu cum ar interpreta-o unii…Eu,datorita felului in care imi place sa lucrez cu regizorii,adica incercind sa-i inteleg fiinta,emit astfel de afirmatii…nu trunchiate,ci esentiale…
Si pentru ca ai deschis subiectul Geo Balint,regizor bacauan,fost secretar literar al teatrului,aparent boem,beckettian prin excelenta,vreau sa specific faptul ca atunci cind Teatrul Bacovia a trecut granitele tarii,a facut-o (culmea!) cu spectacolele lui Geo Balint si al celuilalt regizor bacauan,Dumitru Lazar Fulga,inca regizorul teatrului…Astea se uita repede,nu stiu din ce motive,dar aceste actiuni sporesc statutul unui teatru,fie el si de provincie.
Mai multa atentie la fortele locale,pe care nu stiu din ce motive le denigram,nu dam doi bani pe ei,etc…
Nelu,poate ca asta a si fost criteriul pentru care Marele Eugen Ionesco l-a primit pe Geo Balint in casa lui,in viata lui,in familia lui;sau fiica Lui Theodor Mazilu(dramaturg important al acestei natii) care il apreciaza fara urma de tagada…Da ce sa-i faci,astazi valoarea a ramas fara criterii…
Ce vizionar si Mateiu Caragiale asta:”Suntem la portile Orientului,unde scara valorilor morale este cu totul rasturnata!”(„Craii de Curte Veche”)
Tata Geo,ne vedem la Erevan!(scuze,o gluma de-a noastra…)
Eliza multumesc pentru informatii! Eu doar am intuit….prin alt exemplu cu romani care si/au gasit locul acolo unde era nevoie de ei!
Uite ca oamenii frumosi imi deschid apetitul…
Indicatii regizorale pe care le iubesc atunci cind eu nu am o stare creatoare:
Geo-„Eliza fii umana!Taci si numara pina la 5”
D.L.Fulga la „Un tramvai numit dorinta”-„Eliza…fii albastra!”,”Rizi,rizi,rizi!”
Si in acelasi stil ar fi si D-l Hausvater ale carui indicatii le-am savurat(asta-i termenul!) cu tot sufletul…
Daca-mi spui sa ma duc stinga dreapta,nu reactionez;acesti regizori pe care i-am inteles cu sufletul si care la rindul lor m-au inteles stiu cum sa scoata ce-i mai bun din mine…”Fii albastra!”(Albastru fiind culoarea mea preferata,iar Geo stie ca-mi place jazzul….)Iertati-ma,am amintiri placute din meseria asta care nu-i pe cale de disparitie fiindca e atit de prost platita ca nu face mare gaura in buget…
(aviz restructurantilor)Le e ciuda ca unii mai pot sa ramina umani…ha,ha,ha!
Noapte buna Eliza! si pentru ca ai vorbit mult despre oameni frumosi, sigur spiritul lor iti va regiza un vis foarte albastru, unde vor alerga caii vazuti la hipodrom. La revedere!
Copiii Neichii, „Mos Geo” se trage din Mos Noe a’ lu’ Vasile Alescsandri! E tata petntru multi si multe! Un soi de tineretze fara…margini! E un soi de punte-falica peste „trecut”, atunci cand nu-i „podetzul” peste viitor! Pentru artistii „micro” ce catinel, acum, invata sa minta cu folos. Un soi de: „Pun’te capra!”…
cum „pun’te capra” bogdan? adica Geo-i capra?
Am dormit bine nelu,dar cine esti?Multumesc pentru urare,dar m-ai vazut la hipodrom? M-ai vazut ca altfel de unde sa fi stiut!?
Noapte buna tuturor si vise placute…daca s-ar putea tuturor romanilor…macar bacauanilor…
Hei, da’ ce de-a oameni frumosi pe aici!
@ geo, nu ma asteptam la marturisirea cu presa, te credeam complet vindecat.
@ nelu, inima bacaului, multumesc de gind bun.
@ eliza, sper ca nu te-ai suparat ca te-am citat fara sa-ti cer acordul. E o vorba spusa acum vreo 4 ani (?), intr-o sala de la sediul Teatrului de Animatie („Bacovia” era in renovare). Daca am retinut-o inseamna ca mi-a placut. Multumesc pentru marturisirea despre indicatiile regizorale. Mi te si imaginam albastra numarind pina la 5. 🙂
@Radu, mestesugit portretul tau. Cine se aseamana…
nu ma supar fara filtru cind vorbele mele sunt menite sa descrie un om…
multumesc ca m-ai ascultat!
Da e minunat ca sunt asa oameni in cultura, care se stiu si se vorbesc de bine! si e frumos ca avem unde ne convinge ca Topescu avea mare dreptate sa spuna: daca Dzeu ar mai fi dat o porunca aceea ar fi fost, cu siguranta, sa iubim caii! Cu bine al dv. Nelu
Draga „Fara filtru” chiar daca suntem in Romania si nu la Hollywood,unde,se stie ,o mare importanta o au impresarii,trebuie sa ne gindim si noi aici,cind si cum folosim numele unui actor(in cazul nostru…),si nu ma refer nicidecum la faptul ca m-ai citat-nu!-e vorba de altceva…
Deci,putem sa folosim numele cuiva fara acordul acestuia?
Astept parerea oricui se plimba pe aici…
Adica daca vrei sa-l vinzi vinde-l! orice ar putea sa insemne asta,dar vinde-l ca pe un pur singe arab nu ca pe o mirtoaga;actorul simte o placere cind se vinde(-am fi ipocriti daca nu am spune asta-) dar macar sa fie ,nu cu glamour ca nu ne permitem in Romania,dar cu acordul lui putem,dar cu respect pentru el si viata lui(din care creeaza!) putem!
Hai,show must go on!
Am deschis subiectul!