„A trai nu-i de ici de colo. Este un eveniment atit de efemer, incit merita sa risti totul pentru intimplarea asta pe care ti-a scos-o in cale un spermatozoid ratacit”.
Cam asa incepe “Z” (Editura „Junimea”, Iasi), cel mai recent roman al prozatorului bacauan Ion Fercu, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacau. Cartea m-a incitat de la primele rinduri si mi-a dezvaluit un Ion Fercu altfel decit il stiam din alte scrieri de proza ale sale. Lectura curge fluid si-ti lasa pe cerul sufletului o aroma de migdale amare.
Cartea se construieste ca un discurs existential in spatiul creat intre doi oameni care au divortat, Z, un celebru si nonconformist violonist, si Andra, o pictorita care-si urmeaza sevaletul prin lume, ca intr-o forma de sclavie intre om si inchipuita sa menire. Scenele din copilaria traita de Z sub comunism, intr-un cartier din Bucuresti, alterneaza cu scrisorile Andrei, trimise fostului sot, din diferite destinatii.
„Z” este istoria unei „povesti de dragoste care s-a prabusit din inaltimi„, o carte despre singuratatea in doi – „cea mai tiranica forma de singuratate” intr-o epoca in care profesia ne indeparteaza de sensul real al vietii. In spatiul dintre cele doua personaje principale se contureaza sensurile existentei noastre, romanul este astfel si o carte despre viata, “de la A la Z(et)”, despre „aceasta lume in care tiuie toate singuratatile”, dar si un roman altfel despre comunism, pentru ca Ion Fercu gaseste cheia in care sa vorbeasca intr-o maniera captivanta despre urit (cu inocenta copilariei, filmul vieti sub comunism aduce zimbetul pe buzele cititorului, chiar si in timpul unei interogatii la Securitate la care sint supuse personajele).
„Z” este si un roman despre libertate, inainte si dupa „temnita”, temnita granitelor inchise ale comunismului sau ale unei vieti conjugale.
Romanul tradeaza formatia de profesor de filosofie a autorului sau si interesul acestuia pentru Dostoievski, prin discursul existential al personajului feminin, in special, si prin repetatele referiri la autorul rus, dar si cea de poet, prin grija fata de cuvint – fraze intregi par mici poeme in proza
Am citit cu placere capitolele dedicate amintilor din copilarie, etapelor de maturizare ale unui baietel, devenirilor sale, pentru umorul personajelor, dar si pentru frumusetea unor portrete bijuterie (povestea Marelui Bronz, „dialogul tacerii” dintre Z. si Milica, cersetorul violonist), dar mi-au placut in mod special scrisorile Andrei, incheiate invariabil cu afirmatia „Toate-s vechi si noua toate…”, pentru consideratiile filosofice, trimiterile livresti si analiza relatiilor de cuplu, care mi-a amintit de Amos Oz, un autor preferat.
„Z” se incheie cu o rugaciune – spovedanie a personajului principal in fata lui Dumnezeu, care pare a fi o rugaciune a autorului insusi sau chiar a cititorului. Romanul lui Ion Fercu are menirea de a fi, daca il citim cu sufletul deschis, un „moment zero al fiintarii” noastre, un moment in care ne-am putea gindi sa schimbam lucruri pina nu se face prea tirziu, pina nu ne „obosesc sentimentele”.
Prozatorul Petru Cimpoesu spunea intr-un interviu ca lectura corecta a unei carti ar trebui sa dureze cit scrierea ei. „Z” este o carte de citit cel putin a doua oara.
Fragmente din roman:
Motto:
„Ucenicii s-au apropiat de El si L-au desteptat, strigind: «Doamne, scapa-ne, ca pierim!»” (Matei, 8;25)
„Am ajuns o specie defecta, dereglata, Doamne! Ce zici de un nou punct zero al aventurii noastre prin lume? Nu se poate sa nu vezi ca intre proiectul Tau si devenirea noastra, s-au asezat prapastii”.
„Prin terapia tacerii poate fi lecuit uneori doar un singur suflet; tacerea n-a lecuit niciodata, simultan, vinataile mai multor cioburi de suflet (…)”.
„In noaptea aceea am priceput ca si tacerile pot iubi. A fost prima mea mare lectie de dragoste pe care am primit-o”.
De acelasi autor mai puteti citi:
– „Iadul de parada” (poeme), Editura „Desteptarea”, Bacau, 1996
– „Prizonierul prizonierului” (poeme), Editura „Cartea Româneasca”, Bucuresti, 1998
– „Teatrul «Bacovia», 50. Frumosii nebuni ai marilor iluzii”, Editura „Plumb”, Bac\u 2000
– „Agonia umanului” (eseuri), Editura „Plumb”, Bacau, 2000
– „Amantii absurdului” (poeme), Editura „Junimea”, Iasi, 2002
–„Oaspetele” (roman, vol. I), Editura „Cartea Româneasca”, Bucuresti, 2004
–„Oaspetele” (roman, vol II), Editura „Universitas XXI”, Iasi, 2007
